Ziua mondială de luptă împotriva accidentului vascular cerebral: 3 semne care te ajută să recunoști un AVC

1 lună in urmă 13

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală în care timpul este foarte important. Minutele câștigate sunt vieți salvate. În fiecare an, pe 29 octombrie, este celebrată Ziua mondială de luptă împotriva accidentului vascular cerebral. Este foarte bine să știi care sunt cele trei semne importante care anunță un accident vascular cerebral, astfel încât să chemi salvarea cât mai rapid.

Cele 3 semne ale unui accident vascular cerebral 1 (AVC):

1. Fața devine asimetrică. Cere-i persoanei să zâmbească și observă dacă fața îi este asimetrică sau gura căzuta într-o parte.

2. Mâinile devin slăbite. Persoana care suferă de un atac cerebral nu poate să își ridice mâinile.

3. Vorbirea. Persoana care suferă de un atac cerebral nu vorbește clar și nici nu înțelege ce i se spune.

Dacă vezi aceste simptome la cineva, sună urgent la 112, spune-i operatorului că bănuiești că o persoană a suferit AVC și când au apărut primele simptome. Timpul este foarte prețios în cazul atacului cerebral. Din fericire, AVC poate fi tratat dacă este diagnosticat și gestionat în mod corespunzător. Cu cât o persoană primește mai devreme tratament, cu atât are șanse mai mari să nu rămână cu consecințe pe termen lung.

Un studiu european a arătat că o persoană din 5 nu poate identifica simptomele AVC.

În România nu există registre naționale, deci nu putem ști cu exactitate câte persoane suferă anual de accident vascular cerebral sau de fibrilație atrială, dar putem estima prin extrapolarea datelor de la nivel european.

Astfel, Societatea Europeană de Cardiologie consideră o prevalență a fibrilației atriale estimată la populația adultă (peste 20 de ani) de aproximativ 2-4%, ceea ce înseamnă 450.000 români.

Cele mai bune estimări disponibile la acest moment arată că în România au loc anual un număr de aproximativ 60.000 – 70.000 4 de accidente vasculare cerebrale. La nivel global, un adult din 4 cu vârsta peste 25 de ani va avea un accident vascular cerebral în timpul vieții.

Despre accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral se întâmplă atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă sau redusă. Fără sânge, celulele creierului încep să moară în câteva minute. De aceea, intervenția imediată este crucială, ea poate împiedica decesul și poate preveni alte complicații.

Sunt două tipuri de AVC - ischemic (atunci când o arteră care alimentează creierul se înfundă cu un cheag de sânge) și hemoragic (când o arteră care alimentează creierul se sparge, iar sângele se acumulează în interiorul creierului).

Majoritatea cazurilor de AVC sunt accidente ischemice. Cele hemoragice sunt provocate adesea de hipertensiune arterială și de anevrisme.

Există și o a treia categorie, accident ischemic tranzitor (AIT), care se întâmplă atunci când alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă doar temporar. Acest tip de AVC nu are consecințe grave, dar poate reprezenta un semnal de alarmă pentru un viitor atac cerebral.

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală extrem de severă. Mulți dintre cei care suferă un AVC mor într-o lună, iar cei care supraviețuiesc pot rămâne cu complicații neurologice grave (paralizia membrelor, dificultăți de vorbire sau înghițire, tulburări emoționale, de echilibru și de vedere, pierderea memoriei etc.).

Printre factorii de risc ai AVC se numără hipertensiunea arterială, vârsta, fumatul, inactivitatea fizică, dieta nesănătoasă, consumul de alcool, niveluri ridicate de lipide din sânge, obezitate, diabet zaharat, sex masculin, predispoziție genetică, factori psihologici și, nu în ultimul rând, fibrilația atrială.

Fibrilația atrială

Fibrilația atrială (FA), un tip de bătăi neregulate ale inimii, crește riscul de AVC de până la 5 ori 7 , iar aceste atacuri tind să fie mai severe decât cele cauzate de alți factori de risc, ceea ce duce la o mortalitate mai mare sau la un handicap mai mare.

O cercetare recentă a raportat, de asemenea, că 24% dintre pacienții cu accident vascular cerebral sunt diagnosticați cu fibrilație atrială după accidentul lor vascular cerebral.

Cele patru camere ale inimii lucrează împreună pentru a pompa în jur de 7.500 litri de sânge, bătând de aproximativ 100.000 de ori pe zi. Camerele superioare (atriile) trag sânge în inimă, iar camerele inferioare (ventriculele) împing sângele în exterior. Când o persoană are un episod de fibrilație atrială, camerele superioare se contractă rapid și neregulat.

Bătăile rapide ale inimii sunt cunoscute sub numele de tahicardii, iar bătăile neregulate ale inimii sunt cunoscute sub numele de aritmii; ambele pot fi un simptom de fibrilație atrială.

Aceste contracții împiedică atriile și ventriculele să lucreze împreună așa cum ar trebui, provocând apariția sângelui în atrii.

Tipuri de fibrilație atrială:

  • FA paroxistică sunt episoade scurte care vin și pleacă și de obicei se opresc în 48 de ore, dar pot dura până la șapte zile.
  • FA persistentă sunt episoade care durează mai mult de șapte zile.
  • FA permanentă. Pe măsură ce FA progresează și se agravează, încetează să se mai manifeste episodic și devine permanentă. Aceasta înseamnă că bătăile neregulate ale inimii sunt prezente tot timpul. Majoritatea persoanelor cu FA au FA permanentă.

Printre factorii de risc pentru FA se află tensiunea arterială crescută, defecte ale valvelor cardiace, diabetul zaharat, stresul emoțional și fizic, dieta și stilul de viață, vârsta înaintată.

Prevenția

Pentru a preveni accidenul vascular cerebral și fibrilația atrială, medicii recomandă:

- Controlul hipertensiunii arteriale, al diabetului zaharat și al greutății;
- Alimentația sănătoasă, fără grăsimi, bogată în fructe și legume;
- Renunțarea la fumat;
- Consumul moderat de alcool;
- Sportul regulat;
- Tratarea apneei obstructive de somn.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă