Zeci de pacienți arși de vii și niciun vinovat. Incendiile care au mistuit în ultimul an secții întregi din spitalele românești și de ce se pot repeta ele aproape oricând, în orice spital

2 săptămâni in urmă 9

​Incendiul produs joi dimineață în Secția de boli infecțioase a Spitalului Județean din Ploiești, în care doi pacienți au murit carbonizați, vine cu doar 3 zile înainte de împlinirea a un an de la incendiul care a distrus complet Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Județean din Piatra Neamț, în care 10 pacienți conectați la aparate, care nici măcar nu se puteau mișca, au murit arși de vii, iar medicul Cătălin Denciu, care a încercat să îi salveze, a suferit arsuri grave. În doar câteva luni, istoria avea să se repete și la Institutul Matei Balș - un șoc la acel moment în lumea medicală, deoarece vorbim despre spitalul nr. 1 de boli infecțioase al României, în care s-au pompat în ultimii ani investiții masive - și la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. Timpul a trecut, s-au scris rapoarte care nu au fost făcute publice, s-au făcut anchete, dar nu avem niciun vinovat.

Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății de mai puțin de două luni, a "prins" deja, în funcție, două incendii grave în spitale, în care pacienți internați au ars de vii în spitalul unde se duseseră cu speranța să plece acasă sănătoși: Constanța și Ploiești.


Incendiile de la Piatra Neamț, Matei Balș și Constanța - nu știm ce măsuri s-au luat, dar trăim cu teama că se pot repeta oricând

Într-o seară de sâmbătă, 14 noiembrie 2020, un incendiu violent izbucnea în Secția de Terapie Intensivă a Spitalul Județean din Piatra Neamț. 10 pacienți COVID-19 internați în ATI, care nici măcar nu se puteau mișca, au murit arși de vii în acea seară, alții au fost răniți, iar medicul Cătălin Denciu, care a încercat să îi salveze, a suferit arsuri grave.

Pe 28 octombrie, aproape un an mai târziu, Parchetul General a anunțat joi că procurorii de la Secţia de urmărire penală au dispus, în 25 octombrie, efectuarea în continuare a urmăririi penale în cazul a 10 persoane fizice şi faţă de persoana juridică Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ. Zece persoane fizice şi Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ sunt urmăriţi penal de procurorii Parchetului General în dosarul deschis după incendiul izbucnit în noiembrie 2020 la Secția ATI şi în care au murit 10 pacienți. Între cei urmăriți penal se numără şase foști manageri interimari ai spitalului, suspectaţi că nu au revizuit riscurile după ce unitatea medicală a devenit una suport COVID, precum și doi medici de la Secția ATI. În ceea ce privește sursa focului, procurorii spun că două asistente medicale ar fi lăsat nesupravegheată o candelă la căpătâiul unui pacient în agonie.

Secția ATI a Spitalului din Piatra Neamț, după incendiu

La momentul tragediei de la Piatra Neamț, ministrul Sănătății era Nelu Tătaru. Avea să mai rămână la conducerea Ministerului puțin peste o lună, până la schimbarea Guvernului și venirea lui Vlad Voiculescu.

Până la anunțul procurorilor însă, pe parcursul unui an, nu am aflat niciodată ce măsuri s-au luat în spitale pentru evitarea unor astfel de tragedii.

La Spitalul Județean din Piatra Neamț, singurul lucru care s-a schimbat în mod cert în aproape un an este construirea unui spital modular de Terapie Intensivă din bani strânși din donații și sponsorizări de Asociația Dăruiește Viață, după ce secția ATI a spitalului fusese distrusă în întregime în incendiul din noiembrie anul trecut. În rest, s-a lăsat tăcerea.

Nelu Tătaru nu a prezentat, până la finalul mandatului său, concluziile tragediei de la Piatra Neamț și nici ce măsuri s-au luat. În februarie 2021, când nu mai era ministru de mai bine de o lună, a declarat public că după tragedia de la Piatra Neamţ s-a întocmit un raport cu privire la situaţia din spital, pe care l-a lăsat la minister în ziua în care a plecat din funcţie.

La momentul tragediei de la Piatra Neamț, ministrul Sănătății era Nelu Tătaru. Avea să mai rămână la conducerea Ministerului puțin peste o lună, până la schimbarea Guvernului și venirea lui Vlad Voiculescu.

Nelu Tătaru nu a prezentat, până la finalul mandatului său, concluziile tragediei de la Piatra Neamț și nici ce măsuri s-au luat. În februarie 2021, când nu mai era ministru de mai bine de o lună, a declarat public că după tragedia de la Piatra Neamţ s-a întocmit un raport cu privire la situaţia din spital, pe care l-a lăsat la minister în ziua în care a plecat din funcţie.

Două luni și jumătate mai târziu, scenariul se repeta și la Institutul Matei Balș.

29 ianuarie 2021. Un incendiu izbucnește în jurul orei 5:00 dimineața în pavilionul nr. 5 al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București. Vestea era cu atât mai șocantă cu cât Institutul Matei Balș este spitalul nr. 1 de boli infecțioase al României și unul dintre spitalele "norocoase", beneficiind de investiții masive în ultimii ani.

4 pacienți mor pe loc, dintre care 3 carbonizați, iar în zilele următoare, bilanțul ajunge la 20, însă nu se știe clar nici până astăzi câți dintre cei care au murit în zilele următoare au murit din cauza bolii și câți din cauza incendiului. În pavilionul 5 de la Matei Balș erau tratați pacienți COVID-19 care aveau nevoie de oxigen, dar nu erau internați în ATI.

Pavilionul de la Institutul "Matei Balş" în care a izbucnit incendiul avea aviz din partea pompierilor, însă nu și autorizaţie, declara atunci șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Institutul Matei Balș în ziua incendiului

După incendiul de la Matei Balș, alte anchete, alte controale. Pe 10 martie 2021, premierul Florin Cîțu anunța că a primit raportul Corpului de Control în legătură cu incendiul de la Institutul Matei Balș, va fi sesizată Direcția Națională Anticorupție după ce s-au găsit nereguli și că se așteaptă ca Ministerul Săntății "să ia și alte măsuri".

Ministerul Sănătății nu a anunțat niciodată ce măsuri sau "alte măsuri" a luat.

În vară, Ioana Mihăilă, cea care i-a luat locul lui Vlad Voiculescu, spunea, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor într-o conferință de presă, că nu poate vorbi despre incendiul de la Piatra Neamț, deoarece raportul a fost trimis la Parchet: "Raportul inițial și raportul următor, cel care a venit cu o completare a raportului și a măsurilor, au fost trimise către Parchet. Este în analiză la Parchet. Au ajuns la Ministerul Sănătății și au fost trimise mai departe la Parchet."

Pe 14 septembrie, odată cu plecarea Ioanei Mihăilă de la conducerea Ministerului Sănătății, Vlad Voiculescu lansează în spațiul public o serie de întrebări: unde sunt rapoartele întocmite în urma incendiilor de la Piatra Neamţ şi Institutul Matei Balş şi ce s-a întâmplat acolo cu adevărat? Voiculescu acuza că, după 14 aprilie, data la care a fost revocat din funcţie, nimeni nu a mai fost întrebat despre aceste rapoarte, deşi în timpul mandatului său "interesul în presă părea atât de mare".

1 octombrie 2021. 7 pacienți mor într-un incendiu izbucnit în Secția de Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța. Alți câțiva pacienți, transferați în urma incendiului, aveau să moară în zilele următoare.

Coincidență nefericită, cu doar o zi înaintea incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, în care pacienți internați în Terapie Intensivă aveau să ardă din nou de vii, Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății de doar 3 săptămâni la acea vreme, acorda un interviu HotNews.ro. Întrebat dacă are cunoștință despre eventuale măsuri luate de autorități pentru a evita eventuala repetare a unor tragedii precum incendiile pe care le-am văzut în spitalele COVID supraaglomerate în valurile 2 și 3 ale pandemiei, Cseke Attila spunea că: "Eu nu aș vrea să mă pronunț pe ceea ce a fost în trecut, pentru că toate aceste lucruri legate de pandemie și de gestionarea pandemiei vor trebui analizate după ce scăpăm de acest virus."

"Nu pot să fac această analiză, pot doar să vă spun că din primele zile în care am venit la Ministerul Sănătății, împreună cu domnul secretar de stat Arafat am dispus și s-au făcut în fiecare județ cursuri de instruire care s-au mai făcut de-a lungul timpului, dar am dorit, prevăzând că va fi o creștere a numărului de internări și o creștere a capacității de paturi ATI, cu toate consecințele de rigoare. În fiecare județ, angajații Inspectoratului pentru Situații de Urgență au făcut cursuri de pregătire, de reîmprospătare cu toți managerii de spitale, care sunt măsurile care trebuie avute în vedere și care sunt măsurile preventive, mai ales pentru a evita asemenea situații", mai spunea ministrul interimar al Sănătății.

Manager de spital: "Dacă s-au întâmplat, probabil că se vor mai întâmpla, nu vreau să fiu profetic"

Cazurile Piatra Neamț, Matei Balș, Constanța și Ploiești arătă că infecțiile nosocomiale care bântuie spitalele românești, despre care s-a vorbit atât de insistent în ultimii ani, nu sunt nici pe departe singurul pericol care pândește în spitalele vechi de 40, 50 de ani sau chiar de peste un secol. Dacă un spital nu mai poate fi conceput acum fără tomograf, RMN, electrocautere în sălile de operație, aparate electrice pentru susținerea funcțiilor vitale în secțiile ATI, instalații de climatizare sau aer condiționat, la momentul construcției acestor clădiri, standardele erau cu totul altele.

Infrastructura și instalațiile spitalelor, construite acum 50, 60, 70 de ani sau mai mult, nu fac față în contextul creșterii presiunii pe spitale, mai ales când se vorbește despre creșterea numărului de paturi ATI, invocată aproape zilnic de autorități în pandemie.

Într-un moment în care autoritățile fac eforturi pentru creșterea numărului de paturi de Terapie Intensivă, pe fondul pandemiei de coronavirus, medicii consultați de HotNews.ro spun că acest lucru este practic imposibil în spitalele vechi.

După incendiul de la Spitalul Județean Neamț din noiembrie anul trecut, HotNews.ro a stat de vorbă cu Beatrice Mahler, medic pneumolog, directorul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București (spital COVID) și primul manager de spital din România care a cerut public construcția unei noi clădiri pentru spitalul pe care îl conduce, Bogdan Tănase, medic chirurg și managerul Institutului Oncologic din București și Florin Roșu, medic ATI și șeful secției de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase din Iași (spital COVID).

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București

Toți avertizau că în România nu s-au mai construit spitale de zeci de ani. Așa se face că spitalele din țara noastră sunt construite la standarde care nu mai sunt valabile, motiv pentru care se pot produce oricând tragedii: "Majoritatea spitalelor care funcționează acum, județene sau de urgență, sunt făcute pe un model tip, după cutremurul din 1977, la standardele, volumele și circuitele care erau valabile la momentul respectiv. În momentul de față, aceste standarde și circuite nu mai sunt valabile. Puterea necesară, electric vorbind, pentru funcționarea unui spital este acum mult mai mare, pentru că sunt mult mai multe echipamente consumatoare de energie electrică." - Bogdan Tănase, medic și managerul Institutului Oncologic din București.

"Gândiți-vă că acum 40 de ani poate nici nu existau electrocautere în dotarea blocurilor operatorii, poate nu existau tomografe, nu existau RMN-uri și alte dotări fără de care acum un spital nu se mai poate concepe. Avem nevoie de instalații de aer condiționat, care iarăși au nevoie de curent electric pentru a funcționa. Spitalele nu au fost proiectate să folosească aer condiționat sau climatizare. Cam în punctul acesta suntem", explica atunci medicul Bogdan Tănase, pentru HotNews.ro.

Singura soluție viabilă este construcția de spitale noi, pentru că cele vechi nu pot atinge standardele necesare în acest moment nici măcar cu investiții foarte mari, spunea atunci medicul Bogdan Tănase.

Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic din București

În ceea ce privește riscul ca o tragedie precum cea de la Piatra Neamț să se repete într-un alt spital, Bogdan Tănase admitea că acest risc există și amintea că am mai asistat, în ultimii ani, la incidente similare în spitale: "Vă amintesc că a mai fost un incendiu acum un an de zile în secția ATI a Spitalului de boli cardiovasculare din Iași. Deci lucrurile acestea se întâmplă. A fost și incidentul cu doctorul Beuran la spitalul Floreasca, nu în Terapie Intensivă ci în blocul operator, dar tot legat de curent, de oxigen, de factorii care se regăsesc. Acestea sunt incinte care prin definiție sunt vulnerabile la incendii. Dacă o să căutați o să găsiți cărți despre prevenirea incendiilor în sălile de operații sau în secțiile ATI, pentru că acolo este atmosfera aceasta bogată în oxigen. Dacă s-au întâmplat, probabil că se vor mai întâmpla, nu vreau să fiu profetic. Dar riscul există."

Tragedia de la Spitalul Județean Neamț "se poate repeta în oricare alt spital din România", avertiza atunci și Sanitas, cea mai mare federație sindicală din sistemul sanitar. Situații similare celei de la Piatra Neamț "pot avea loc oricând în alte instituții sanitare din România, cauze principale fiind lipsa echipamentelor medicale adecvate, infrastructura tehnică veche, care nu funcționează în parametri normali și suprasolicitarea personalului medical existent."

Spitalul din Ploiești nu are autorizație de securitate la incendiu. Una din 5 clădiri spitalicești din România nu are autorizație ISU


Spitalul Judeţean Ploieşti, unde s-a produs tragedia din această dimineață, nu avea autorizație de securitate la incendiu. "Nu aveam autorizație, dar eram în curs de a o obține. Aveam dosarul depus de 2 luni. La controlul din februarie nu am avut nereguli", a declarat joi dimineață managerul Bogdan Nica, fost director al DSP Prahova.

La un control al ISU Prahova din urmă cu 9 luni s-au găsit mai multe nereguli la acel spital. S-a primit o amendă de 10.000 de lei, însă din februarie până acum, problemele nu au fost remediate.

De altfel, prevenirea incendiilor în spitalele din România rămâne doar în declarații. Multe unități spitalicești sau clădiri ale acestora nu au nici măcar hidranți, iar de instalații de detecție a incendiilor nici nu poate fi vorba. Căile de evacuare în caz de incendiu, dar și condițiile de evacuare a pacienților nu sunt asigurate. Datele reies din raportele controalelor făcute de IGSU la spitalele din România în ultimii doi ani. Deși deficiențele au fost semnalate în 2019, în 2020 nu au fost remediate. Documentele au fost publicate de Ministerul Sănătății în ianuarie 2021.

În 2019 au fot efectuate controale la 527 de unități sanitare cu paturi, fiind identificate 3.769 de încălcări ale legislației privind apărarea împotriva incendiilor.

În 2020 au fost făcute, după incendiul de la Piatra Neamț, controale în 292 de secții de Terapie Intensivă, fiind constatate 1921 deficiențe.

În România, una din cinci clădiri spitalicești nu are autorizație ISU. Potrivit raportului IGSU, la data de 16 decembrie 2020, din cele 1.392 de clădiri ale unităților sanitare publice și private care funcționau în România, 302 nu dețineau autorizația de securitate la incendiu, însă 120 dintre ele au avize eliberate. 310 clădiri aveau autorizație de securitate la incendiu, 52 erau autorizate parțial, iar 728 nu necesitau obținerea documentului.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă