Von der Leyen și starea Uniunii. Între criză și redresare

2 months ago 2

Într-un an turbulent, care a testat solidaritatea dintre Statele Membre ale Uniunii Europene, discursul despre Starea Uniunii, susținut de Președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a indicat că forța Europei constă în unitatea ei. Principalul mesaj care vine dinspre Bruxelles e că vom reuși să depășim multiplele crize care s-au adunat de-a lungul acestui an, doar transformând în realitate ideea de „Echipa Europa”.

Discursul despre Starea Uniunii (cunoscut și ca SOTEU) este un punct de referință în viața politică a Uniunii Europene. Susținut anual, în luna septembrie, de Președintele Comisiei Europene în fața Parlamentului European (PE), acest discurs este un moment de reflecție asupra priorităților UE. Oferă Președintelui CE șansa de a face o radiografie a modului în care a evoluat Uniunea de la ultimul discurs de acest fel, dar și de a prezenta viziunea despre drumul de urmat și a introduce informal prioritățile legislative ale Comisiei.

De la bun început s-a observat că SOTEU din 2020 are loc într-un an atipic. În primul rând, discursul a avut loc în sala plenară a PE din Bruxelles și nu în sala plenară din Strasbourg, cum se obișnuia. De ce? Pentru că Președintele PE, David Sassoli, a decis să anuleze deplasarea la Strasbourg a parlamentului din cauza temerilor provocate de pandemia de COVID-19. Tot pandemia a golit și băncile sălii plenare a parlamentului, bănci mereu pline în anii trecuți. Necesitatea distanțării sociale a primat în fața interesului europarlamentarilor de a o asculta pe viu pe Ursula von der Leyen.

Pandemia a marcat și prima parte a SOTEU. De la începutul pandemiei, mai mult de 150.000 de cetățeni europeni și-au pierdut viața din cauza virusului. O carantină fără precedent în istoria Europei a fost instituită în majoritatea statelor membre pentru luni în șir, iar economia europeană cunoaște cel mai accentuat declin de la cel de-al Doilea Război Mondial. Von der Leyen a preferat să accentueze modul în care statele membre și-au regăsit unitatea și solidaritatea după primul șoc al pandemiei.

Rolul Comisiei Europene, dar și a celorlalte instituții europene, în regăsirea solidarității a fost expus pe larg: sistemul de „culoare verzi” care a permis transportatorilor să ducă bunuri esențiale dintr-o parte a Europei în cealaltă, chiar atunci când granițele statelor erau închise; crearea de depozite strategice de rezerve de echipamente medicale – rescEU (unul dintre ele pe teritoriul României); schemele de ajutor pentru șomajul tehnic – SURE, susținute de UE prin nu mai puțin de 90 de miliarde de euro. Exemplele pot continua.

Cu toate acestea, Ursula von der Leyen nu a atins suficient subiectul reacției statelor membre din primele luni ale pandemiei. Statele europene și-au închis granițele necoordonat, și încă fac asta și acum. Guvernele s-au luptat în numeroase rânduri pentru achiziția de resurse medicale în timpul carantinei generale. De asemenea, Uniunea Europeană, care are competențe limitate în domeniul sanitar, nu a putut ajuta adecvat în timpul unei crize sanitare care nu s-a limitat la nivelul unui stat membru sau a unui grup de state, ci s-a extins în toată Uniunea.

Era poate un moment bun de a aminti aceste lecții din mijlocul unui moment de criză, de a le aminti pentru a cere mai multă solidaritate între statele europene și o capacitate crescută la nivel european de a răspunde crizelor sanitare. Asta mai ales după ce liderii europeni, parcă uitând de lecțiile crizei dar și de așteptările cetățenilor europeni, au decis să taie fondurile pentru programul EU4Health la Consiliul European care a decis bugetul UE. E adevărat, Ursula von der Leyen a cerut întărirea Agenției Europene a Medicamentului dar și a Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.

Sursa Foto: Arhiva Personala

Mai departe, bugetul UE a fost un alt subiect important pe agenda Președintei Comisiei. De altfel, Planul de redresare pentru Europa este cel mai important răspuns al UE la consecințele pandemiei în plan economic. Von der Leyen estimează că economia UE se va contracta cu 8,3% în 2020 iar șomajul european va crește la 9%, afectând disproporționat femeile, tinerii și lucrătorii slab calificați sau pe cei cu contracte temporare.

Răspunsul UE este pe măsură. Un buget multianual de 1,82 trilioane de euro din care 750 de miliarde de euro fac parte din pachetul NextGenerationEU, pachet ce va sprijini statele membre să demareze redresarea. Și mai important, NextGenerationEU va fi finanțat prin împrumuturi pe piața financiară contractate de Comisia Europeană, un pas istoric pentru Uniunea Europeană. Von der Leyen a pus accent pe acest pachet de redresare, o reușită indiscutabilă a solidarității europene. Bugetul multianual va urmări și prioritățile Comisiei Europene setate încă dinainte de pandemie, priorități care în viziunea CE sunt mai actuale ca oricând: Pactul Verde European, revoluția digitală și reziliența UE.

Prioritățile legislative ale Comisiei în următoarea perioadă se vor axa pe impulsionarea tranziției verde și a tranziției digitale. Ursula von der Leyen a anunțat o țintă mult mai strictă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, anume o reducere cu 55% față de nivelul din 1990, o creștere cu 15% față de procentul precedent agreat. Această țintă, parte din Legea europeană a Climei propusă de CE pe 4 martie, implică numeroase costuri pentru statele care depind mult de combustibili fosili pentru producerea energiei necesare, state printre care se regăsește și România.

Mai mult, Comisia își dorește ca 37% din proiectele de reformă, prin care fondurile din Pachetul de redresare al UE vor putea fi accesate, să fie proiecte care impulsionează tranziția verde. Pactul Verde European are deja implicații majore în diferite sectoare, precum agricultura (Strategia „De la fermă la consumator” și Strategia privind biodiversitatea) energie (Strategia UE privind integrarea sistemului energetic și Strategia UE privind hidrogenul la care se adaugă și Legea europeană a Climei) și sectorul social (Mecanismul pentru o tranziție justă) iar implicațiile se vor adăuga în următoarea perioadă, conform priorităților comisiei.

Din punct de vedere al tranziției digitale, prioritățile Comisiei se vor axa pe propunerea legislativă privind serviciile digitale, legislația privind moderarea conținutului online dar și o strategie privind inteligența artificială și o altă strategie privind datele industriale digitale.

Deși există numeroase îngrijorări referitoare la impactul pe piața muncii a revoluției digitale, Comisia susține prin vocea Ursulei von der Leyen că inteligența artificială și robotica ar putea aduce peste 60 de milioane de noi locuri de muncă în următorii ani la nivel mondial. Argumentând că restricțiile cauzate de pandemia de coronavirus arată că accesul la soluții digitale este absolut necesar, CE își propune să dezvolte infrastructura digitală în toată Europa, prin investiții ce se vor ridica la un procent de 20% din Pachetul de redresare NextGenerationEU.

Dacă în ceea ce privește bugetul reușita Uniunii Europene este evidentă, Comisia Europeană își propune și alte măsuri istorice pentru a reforma economia europeană și a o transforma într-o „economie de piață socială”. Cel mai important punct pe agendă în acest domeniu este un stabilirea unui Cadru comun privind salariul minim pe întreg cuprinsul Uniunii Europene, o importantă prioritate pe agenda Comisiei încă înainte de pandemie.

Pe de altă parte, criza creată de pandemia de COVID-19 a avut consecințe globale, consecințe care au fost recunoscute de Ursula Von der Leyen. Acesta a precizat că UE va continua să fie în prima linie a luptei de a asigura un vaccin contra-COVID accesibil pentru toți locuitorii planetei. Mai mult, reforma Organizației Mondiale a Sănătății, care a avut mai multe rateuri de la startul pandemiei dar și a Organizației Mondiale a Comerțului, sunt priorități de top al UE în lumea post-COVID-19.

Tot pe scena globală, Președinta Comisiei a vorbit și despre relația cu marile puteri globale, Statele Unite și China. Dacă în ceea ce privește Statele Unite, Von der Leyen a asigurat că indiferent de deciziile de la Casa Albă relația transatlantică va dăinui și se va întări, în ceea ce privește China, aceasta a amintit că, deși statul asiatic este un partener de negociere, este în același timp și un „rival sistemic”.

Ursula Von der Leyen nu a ezitat să amintească nici de abuzurile contra drepturilor omului din China, în Hong Kong dar și abuzurile contra minorității Uigure din provincia Xinjiang. De altfel, în domeniul drepturilor omului Președinta Comisiei a făcut un argument mai larg care a atins atât situația din China, dar și situația din Belarus sau de cea din Rusia. Aceasta a amintit liderilor de stat din Uniunea Europeană că este nevoie de o mai mare fermitate în apărarea valorilor europene oriunde pe glob, iar atunci unde abuzurile sunt extinse acestea trebuie sancționate.

Deciziile însă în aceste domenii de politică externă trebuie luate rapid, iar Comisia Europeană a făcut un apel către liderii de stat de a adopta procedura de vot prin majoritate calificată atunci când iau decizii privind sancțiunile și drepturile omului, renunțând la procedura prin vot în unanimitate. Nevoia de a adopta această procedură a redevenit stringentă în urma opoziției Ciprului la sancționarea liderilor din Belarus, Cipru dorind ca prima dată UE să adopte sancțiuni contra guvernului Turciei și de abia apoi împotriva guvernului din Belarus.

Un moment inedit a fost acela când Von der Leyen, fost ministru în guvernul german, a amintit voalat de problema conductei Nord Stream 2, în contextul otrăvirii opozantului rus Alexei Navalny. Aceasta a spus că atitudinea Rusiei este clară și nicio conductă nu va schimba această atitudine, indicând nevoia de reconsiderare a relațiilor statelor membre UE cu vecinul de la răsărit.

Pandemia de COVID-19 nu a înlăturat și alte vechi probleme, încă nerezolvate de UE. Printre acestea e problema migrației, care a avut recent un alt episod regretabil, anume incendiul din tabăra de refugiați Moria din insula grecească Lesbos. Von der Leyen a anunțat în acest context că va propune un nou Pact privind Migrația săptămâna viitoare. Este vorba de un pact bazat pe principiul salvării vieților omenești dar și pe nevoia de a lega acordarea refugiului de capacitatea de returnare. O distincție cât mai clară între cei care au nevoie de sistemul de azil și cei care abuzează de acest sistem va fi de asemenea urmărită.

Pe de altă parte, Brexit-ul s-a reîntors viguros pe agendă în ultimele săptămâni. Marea Britanie a anunțat că dorește să adopte o legislația care va încălca Acordul de Retragere din UE, convenit acum mai bine de un an. Uniunea Europeană a protestat vehement acum prin vocea Ursulei Von der Leyen, care a cerut respectarea tratatelor internaționale convenite de ambele părți, amintind că un viitor acord comercial între cele două entități va depinde de acest fapt.

În finalul discursului, Ursula Von der Leyen a atins alte probleme de rang intern din Uniune, precum problema respectării statului de drept. Aceasta a anunțat un Raport privind statul de drept din UE, raport care va fi făcut public de Comisia Europeană până la finalul anului, și care va analiza starea statului de drept în toate statele membre ale UE. Acesta va fi folosit potrivit Președintelui Comisiei atât cu scop preventiv, pentru a stopa derapajele democratice, dar și pentru a informa un eventual mecanism de condiționare a fondurilor din Noul pachet de redresare de starea statului de drept.

Starea Uniunii Europene în anul 2020 este în balanță între consecințele crizei pandemiei de COVID-19 și oportunitățile oferite de planul de redresare propus de Uniunea Europeană. Deși în primele luni ale pandemiei unitatea europeană nu a excelat, propunerile de redresare la nivel economic au dat adevărata măsură a solidarității europene.

Decizia de a finanța redresarea economică prin bani împrumutați direct de Uniunea Europeană este poate la fel de istorică precum pandemia în sine. Iar propunerile Comisiei Europene în domeniul tranziției verzi dar și a tranziției digitale au potențialul de a schimba viețile cetățenilor europeni într-un mod spectaculos. Ursula Von der Leyen a reușit prin primul său discurs despre Starea Uniunii să ofere această speranță privind redresarea, redresare susținută de o Uniune Europeană mai unită și mai solidară.

Notă: Dumitru Oprițoiu este project manager Europuls

Read Entire Article
Powered By Seo Tools