VIDEO INTERVIU Silviu Traşcă, manager podgorie, Crama Oprişor: "Producţia mare la hectar nu mai este un obiectiv al viticulturii moderne"

3 luni in urmă 12

​Silviu Traşcă, manager de podgorie la Crama Oprişor, a acceptat provocarea unui dialog la distanţă despre anul viticol 2020. În cadrul interviului acordat lui Răzvan Avram, pentru Drink Insider by HotNews.ro, Silviu Traşcă a vorbit despre cum ar arăta „anul ideal” într-o podgorie, despre anul viticol 2020, despre etapele de îngrijire a viţei-de-vie şi despre influenţa negativă a precipitaţiilor în exces asupra strugurilor. Nu în ultimul rând, a venit vorba despre diferenţele dintre vinurile de consum curent şi cele premium, în ceea ce priveşte materia primă.

Interviul integral:

Fragmente din interviu:

Cum arată „anul ideal”, pentru un viticultor?

Din punct de vedere climatic, anul ideal înseamnă: zăpezi nu foarte mari, dar suficiente şi temperaturi care să nu scadă sub -20 de grade în timpul iernii, să nu apară brumă sau îngheţ târziu în primăvară, precipitaţiile să fie moderate (2-3 zile să plouă, cam 20 litri/mp şi apoi să urmeze o pauză de circa 20 de zile, în care să se poată lucra în vie), temperaturile maxime în timpul verii să fie în jur de 28-30 grade, iar toamna, în campania de recoltare, să nu plouă.

De ce ploaia în exces nu e de dorit în vie?

Dacă plouă foarte mult şi, timp îndelungat, cerul este înnorat, se pot instala diverse boli ale viţei-de-vie (putregai, mana etc.), ceea ce-l obligă pe viticultor să facă lucrări manuale suplimentare şi anumite tratamente, pentru ca strugurii să nu fie afectaţi.

În campania de recoltare, ploile împiedică desfăşurarea la timp a lucrărilor, dar pot duce şi la instalarea mucegaiului pe struguri, afectând calitatea acestora.

Cum a fost anul viticol 2020?

În 2020, în podgoria Oprişor (sudul Olteniei, judeţul Mehedinţi), nu a fost zăpadă până în lună martie, a fost secetă până în luna mai, când, din fericire, a plouat suficient (120 litri/mp) şi s-a refăcut necesarul de apă din sol. Pe timpul verii, chiar dacă au fost episoade de ploaie de câte o săptămâna, nu au apărut deloc boli ale viţei-de-vie.

A fost un an bun în vie, atât calitativ cât şi cantitativ, producţia anului 2020 a fost una „sănătoasă”, prin urmare, în cramă există toate premizele pentru obţinerea unor vinuri de bună calitate.

Pentru a obţine un vin bun, e mai importantă activitatea din vie sau cea din cramă?

Ponderea e cam egală, nu se poate una fără altă!

Mai are de lucru un viticultor după încheierea campaniei de recoltare?

Dintr-a doua jumătate a lui octombrie, se încep lucrările la sol cu arătura de toamnă, care permite oxigenarea solului şi acumularea apei din zăpezi şi ploi. Începând cu 20 noiembrie, după ce cad frunzele şi până la 1 martie, se face tăierea viţei-de-vie. Operaţia de tăiere se întrerupe când temperaturile scad sub -10 grade. Din luna martie, se începe revizuirea sistemului de susţinere a viţei-de-vie (spalieri, sârme de susţinere), după care se face legarea corzilor tăiate. În aprilie, se face plivitul (îndepărtarea lăstarilor de pe tulpină, pentru aerisirea plantelor), după care se face dirijatul (băgarea lăstarilor printre sârmele de susţinere). Apoi se face cârnitul (tunderea) viţei-de-vie cu maşini specializate, urmat de desfrunzit (îndepărtarea frunzelor din dreptul strugurilor).

Cum, când şi de ce se fac „normările de producţie”

Normarea începe odată cu tăierea viţei-de-vie, prin reducerea numărul de muguri şi se continuă după înflorit, prin reducerea ciorchinilor de pe fiecare butuc.

Normarea producţiei se face pentru a reduce producţia la hectar până la valoarea dorită de enolog. Vinurile premium se obţin de pe parcele cu maximum 5-6 tone/hectar, iar vinurile de consum curent de pe parcele cu 8-10 tone/hectar.

Producţia mare la hectar nu mai este un obiectiv al viticulturii moderne. Vinurile de calitate se obţin de pe parcele cu producţie mică.

De ce unele parcele se culeg manual şi altele mecanizat?

Recoltarea manuală a strugurilor permite o primă selecţie a ciorchinilor, iar culesul se face în lădiţe mici, astfel încât strugurii rămân întregi, fără boabe sparte. Lădiţele se pot stoca în camere frigorifice, sau pot fi aşezate pe banda de sortare, acolo unde se face o a doua selecţie a strugurilor, prin îndepărtarea bobiţelor stricate şi a frunzelor rămase de la cules.

Recoltarea mecanizată se face cu maşini speciale, care adună ciorchinii şi îi vărsă în bene mari, după care strugurii, pentru a nu se altera, sunt transportaţi cât mai rapid în cramă.

Din cele 250 de hectare de vie ale Cramei Oprişor, 60% se recoltează mecanizat (pentru vinurile de consum curent) şi 40% se recoltează manual (pentru vinurile premium).

De ce vinurile premium sunt mai scumpe decât cele de consum curent?

Vinurile premium sunt obţinute de pe parcele cu producţie mică, cantitatea de muncă manuală înglobată este mult mai mare, atât pentru operaţiile care se fac în vie, în tot timpul anului, cât şi la faza de recoltare şi sortare a strugurilor. La toate acestea se adaugă procesul tehnologic din cramă, care este mai complex şi durează mai mult timp. Toate aceste operaţii împlică nişte costuri care se regăsesc în preţul vinului.

​Articol susţinut de Crama Oprişor

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă