VIDEO INTERVIU Punctele tari și (mai ales) punctele slabe ale Bugetului. Nu mai putem menține taxarea preferențială pentru diverse categorii sociale/ Sunt foarte multe inechități în sistem (economiști)

​Gata, avem Buget. Nu e neapărat unul al relansării, dar nu e nici de austeritate. E un buget funcțional, spune Florian Libocor, economistul-șef al BRD, în cadrul unei mese rotunde organizate de HotNews.ro. Am stat de vorbă despre punctele forte și despre vulnerabilitățile Bugetului pe 2021 cu cu 4 economiști: Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din Banca Națională a României, Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group și Ionuț Dumitru, econimist-șef al Raiffeisen Bank. Ce trebuie lăudat la acest buget și care sunt lucrurile pe care bugetul pe 2021 le omite, aflați din intervențiile de mai jos.

Florian Libocor: Nu l-aș numi buget de austeritate. Un buget al relansării? Cam mult spus...

”Nu l-aș numi un buget de austeritate. Un buget al relansării? Eu cred că este cam mult spus câtă vreme vorbim de un deficit de peste 7%. Când vorbim de relansare și de buget trebuie să includem și datoria publică, pentru că dacă ne bazăm pe resursele bugetare nu putem discuta în termeni foarte concreți de relansare.Există un deficit de resurse și nicidecum un excedent și prin urmare există o nevoie de finanțare nicidecum un spațiu fiscal de manevră.. Este un buget funcțional, cu o reducere a deficitului realizabilă. Legat de punctele lui forte aș spune că unul dintre ele este o mai bună alocare mai resurselor. O alocare mai chibzuită”, explică economistul șef al BRD.

Ce a mai spus Florian Libocor:

Probabil că multă lume va spune că sunt zone în care nu s-au dat suficienți bani. Dar aceștia trebuie să înțeleagă că suficiența este un termen idealist în contextul actual. Este mai degrabă un whisful thinking; probabil că noțiunea de suficiență nu va exista în curând din punctul de vedere al alocării resurselor .Eu n-aș miza pe lejeritatea realizării corecției celor cinci puncte procentuale în 2022-2023. Nu este imposibil însă cred că va fi o luptă destul de dură cel puțin dacă nu se va întâmpla nimic pe partea de optimizare a colectării.
Apoi sunt destul de multe lucruri ...se știe că dacă ai din abundență forță de muncă și penurie de capital mulți taxa pe forța de muncă nu taxezi capitalul. Din punctul meu de vedere la noi taxarea forței de muncă este exagerată . E adevărat capitaluri nu avem și trebuie să încurajăm venirea lor. Dar în momentul de față capitalurile vin, doar proiecte să avem. Și când spun asta mă gândesc la fondurile alocate prin bugetul european pe următorii șapte ani de zile. Când ne referim la buget trebuie să pornim de la ce avem astfel încât să știm cum împărțim.

Ionuț Dumitru: Proiecția pe termen mediu arată o ajustare care se face doar pe cheltuieli. Cred că nu e posibil și nu e realist un asemenea lucru

”Unul din punctele tari ale construcției aș spune că faptul că începem consolidarea bugetară . Este un semnal destul de clar că înțelegem dificultatea momentului. Practic , România se împrumută cam cu o treime în plus față de veniturile pe care le are, ceea ce e de neconceput pentru orice buget de familie nu numai pntru bugetul unui stat. Situația trebuie corectată, iar faptul că începem consolidarea bugetară e un plus important. Un al doilea plus e legat de realismul veniturilor bugetare. Proiecția de buget pe venituri este realistă și cred chiar că sunt șanse să colectăm mai bine decât avem acolo proiectat. Creșterea economică e posibil să fie mai mare ceea ce ar face ca și veniturile colectate să fie mai mari.”, spune economistul șef al Raiffeisen Bank.

Ce a mai spus Ionuț Dumitru:

Un alt punct tare este legat de investiții. Faptul că avem alocări destul de mari la investiții în special pe partea de fonduri europene- e singura opțiune pe care o avem să mizăm la maximum posibil pe fonduri europene. Pe partea de puncte slabe aș spune că bugetul pentru 2021 și nu numai el ci și proiecția pe termen mediu cred că suferă pe partea de compoziție a ajustării și anume faptul că proiecția pe termen mediu arată o ajustare care se face doar pe cheltuieli. Cred că nu e posibil și nu e realist un asemenea lucru. Mă refer la cheltuielile de personal care sunt proiectate să fie înghețate și anul acesta și anul viitor iar în 2022- 2004 se estimează să crească foarte puțin. Practic în patru ani de zile factura de salarii ar urma să rămână cam la același nivel în termeni nominali, ceea ce în termeni de procent din PIB înseamnă o scădere destul de puternică. Cred că trebuie să lucrăm mai mult pe partea de venituri și mai cred că acolo trebuie să depunem eforturi mai mari pentru a colecta mai bine..
Un alt minus este faptul că nu pare că există un consens cel puțin pentru moment la nivel de coaliție guvernamentală cu privire la modul în care privim veniturile bugetare. Am văzut tot felul de plângeri; ba că alocăm foarte puțin la Educație (avem cea mai mică alocare din Europa la Educație, la Sănătate și așa mai departe). În același timp am văzut politicieni care deplâng faptul că ne împrumutăm foarte mult dar tot ei ne spun că și cheltuim foarte puțini bani. Practic nimeni nu prea vrea să adreseze problema veniturilor, care rămâne o problemă cel puțin la fel de gravă ca cea a cheltuielilor.
Să colectezi atât de puțin e foarte grav mai ales în condițiile în care îți dorești a fi o țară europeană cu servicii publice europene de sănătate de educație. De asemenea nu pare că există un consens foarte puternic pe restabilirea echității și pe partea de cheltuieli și aici mă duc cu gândul în primul rând la pensiile speciale, unde mă așteptam să existe un consens mult mai ferm. Nu e normal să ceri cuiva niște sacrificii și să îngheți de exemplu salariile și pensiile dar în același timp să nu facă și foarte multe lucruri cu privire la pensiile speciale . Când ai pensii de 20 de mii de lei care nu au nicio legătură cu contributivitatea sau pensionari la 40 de ani... Cred că lucrul ăsta trebuie corectate urgent. Nu este un an nu peste doi.

Laurian Lungu: Prezumția Guvernului că veniturile ca raport în PIB vor fi menținute undeva între 30-31% în 2023 este ciudată. La acest nivel sunt și astăzi

”Bugetul pe 2021 e un buget reactiv. Este clar că atunci când pleci de la minus 10 la sută nu poți să îți propui prea multe lucruri. Întrebarea e dacă ajută relansarea economică și eu zic că o ajută, măcar din punct de vedere strategic. În sensul că este un buget care nu se bazează pe creșterea taxelor. Dacă dacă am fi avut o politică fiscală după criteriile de acum 10 15 ani probabil că ar fi fost un buget bazat pe creșteri de taxe. Deci da, sprijină relansarea economică”, spune Laurian Lungu, co-fondatorul Consilium Policy Advisers Group.

Ce a mai spus Laurian Lungu:

Cheltuielile bugetare au fost au fost cele care au susținut creșterea sau care au redus contracția economică în 2020 pentru că fără aportul lor, contracția economică ar fi fost mai mare în 2020.. Dar ceea ce contează într adevăr este abordarea aceasta fiscal bugetară pe trei patru ani. M- aș concentra pe acest orizont de timp pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut.
Atunci când patru cincimi din veniturile curente ți se duc pe salarii și pensii este clar că nu poți să faci mare lucru. Și atunci trebuie să rezolvi această problemă. Prezumția Guvernului că veniturile ca raport în PIB vor fi menținute undeva între 30-31 la sută în 2023 este una ciudată, pentru că practic practic la acest nivel sunt și astăzi.Va trebui să vorbim de o creștere a veniturilor, chiar dacă nu nu neapărat printr-o creștere a fiscalității generală. Dar recuperarea acestei baze de impozitare care practic s a pierdut în anii trecuți este necesar să se facă asta. Să nu uităm că și structura economiei se schimbă. Economia post pandemie este diferită față de economia de dinaintea acestei crize. Sunt industrii care vor dispărea, sunt diferite businessuri care vor vor dispărea, mai există apoi și această problemă a tranziției climatice care va genera costuri suplimentare. Și asta este doar începutul.
Vor fi vor fi niște schimbări în următorii ani care vor vor impune o o regândire a sistemului de taxare și din punctul de vedere al schimbării structurii economiei și a consumului. Toate aceste lucruri trebuie regândite în acest an astfel încât bugetul pe 2022 să vină cu un orizont de timp de 3-4 ani care să ducă la o creștere măcar marginală a veniturilor în PIB și la o mult mai chibzuită abordare a cheltuielilor ca să lase spațiu politicii fiscale de a răspunde la șocurile economice mult mai bine

Mihai Copaciu: Mi se pare de neconceput să ai autorități locale care în luna iunie deja sunt dependente de finanțări de la bugetul central

”În 2021 operăm cu un grad de incertitudine relativ ridicat. Vorbim de începutul campaniei de vaccinare , vorbim de cifre mai bune în privința evoluției pandemiei, dar anul trecut ne-a arătat că totul se poate schimba în câteva săptămâni sau în câteva luni de zile. Din această perspectivă scenariile noastre cred că trebuie trebuie văzute ca fiind plauzibile dar făcând parte dintr-un mediu caracterizat de această incertitudine. În acest context proiectul de buget și începerea consolidării fiscale mi se pare se pare punctul forte și un semnal oferit și investitorilor străini că după un an în care într-adevăr ai avut o situație excepțională, o țară mică și dependentă de finanțare externă ca România face eforturi să-și reducă dezechilibrul fiscal”, spune Mihai Copaciu, director adjunct la Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din Banca Națională a României.

Ce a mai spus Mihai Copaciu:

Un alt punct forte este dat de prezența investițiilor sau a unor investiții relativ ridicate în buget față de perioada anterioară și care ajută pe termen mediu oferta din economie și asta cred că reflectă și o concepție politică și e bine însă că vedem asta.

Vezi mai jos discuțiile pe această temă din cadrul mesei rotunde organizate de HotNews.ro: