VIDEO INTERVIU Pe ce vor fi cheltuite cele 30 de miliarde de euro din PNRR: autostrăzi, investiții în educație, sănătate, digitalizare, infrastructură rutieră / Barna: Dacă ai obţinut rezultatul până în 2026, primeşti banii, dacă nu l-ai obţinut, dacă în loc de 700 de vagoane reabilitezi 500, nu primeşti niciun euro

1 lună in urmă 26

Construcția de spitale, autostrăzi și investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, reabilitarea clădirilor,  digitalizare, educație, producția de energie regenerabilă și reîmpăduriri – acestea sunt principalele direcții din Programul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), în valoare de 30 de miliarde de euro, bani europeni, a explicat vicepremierul Dan Barna într-un interviu pentru G4Media.ro. Potrivit acestuia, toate proiectele vor trebui nu doar începute ci și finalizate până în 2026, altfel banii vor fi pierduți.

Aceasta ar fi marea diferență față de programele anterioare cu fonduri UE. ”Te angajezi la nişte rezultate, nu-ştiu, 2000 de kilometri de cale ferată reabilitaţi. 700 de vagoane renovate, făcute la standard modern. Trei spitale, şapte spitale judeţene. Dacă ai obţinut rezultatul, primeşti banii, dacă nu l-ai obţinut, dacă în loc de 700 de vagoane reabilitezi 500, nu primeşti niciun euro”, a declarat Barna.

Potrivit acestuia, încă nu este clar dacă spitalele regionale vor fi construite cu bani europeni sau doar anumite componente ale acestora, dat fiind timpul relativ scurt în care vor trebui finalizate.

Vezi integral interviul cu Dan Barna în varianta VIDEO

Film și montaj: Inquam Photos/ Autori: Ovidiu Micsik/ Octav Ganea

Alte declarații relevante

În 4-5 ani poţi să faci un spital în regulă. La cele regionale, o să vedem care e stadiul de maturitate al proiectului la momentul acesta, adică e discuţia care se poartă în aceste zile, nu e ceva teoretic, şi, în funcţie de aceste concluzii, o să vedem dacă introducem în program întregul spital sau doar o componentă de ambulatoriu, spre exemplu, adică încercăm să punem lucruri pe care ştim cu siguranţă că putem să le şi realizăm. Aici avem discuțiile în momentul acesta în coaliție – dacă digitalizare înseamnă acel cloud guvernamental în care toate instituțiile să se conecteze – și asta e o direcție și mai este și componenta cumva pentru cetățeni, legată de cetățenia digitală, legată de lucrurile acestea prin care îți ușurezi legătura cu instituțiile, debirocratizarea, sau, mă rog, ăsta e cu efect de debirocratizare, care pentru noi e o componentă importantă. Bucăţile de autostradă pentru închis coridoarele şi Autostrada Moldovei şi Coridorul spre Vest, evident. Partea de, repet, investiţii pentru prima dată în reabilitare şi modernizare de infrastructură feroviară, pentru că avem şi compenenta aceea, proiectele trebuie să acopere, 37% să fie verzi. Sunt, tot așa, 2 miliarde în partea de educație dar mai este și o componentă de acces, dar o să venim în zilele următoare, când vom prezenta programul cu cifrele exacte, că acum sunt doar sumele brut. Este o componentă importantă pe ceea ce încercăm să fie reabilitarea și modernizarea clădirilor Cealaltă componentă importantă legată de digitalizare, unde trebuie să avem 20 la sută. și asta vine cumva, o legăm de, sau, o legăm… se numește Digitalizare și Energetică. Cam aceștia sunt pilonii principali. Și producția de energie regenerabilă și impactul acesta pe zona energetică, aici e în continuare o discuție foarte importantă, cum alocăm resursele.

Dan Tăpălagă: Premierul Cîţu declara într-un interviu pentru G4Media că va solicita ministrului de Interne să aplice amenzi celor care nu poartă mască şi că relaxarea ar fi cauza creşterii numărului de cazuri din ultimele zile. De acord cu el, domnule Barna?
Dan Barna: Este, într-adevăr, o problemă legată de respectarea regulilor şi de aici şi această creştere, într-adevăr, foarte reală a numărului de cazuri. Soluţia? România a fost, din fericire, îndrăznesc să spun, n-a fost în vârful epidemiei, comparativ cu celelalte ţări, evident, aproape în niciun moment pentru că, introducându-se acele măsuri din timp în martie anul trecut şi fiind constant acest mesaj de “hai să respectăm regulile”.

Fiind respectate, în mare parte, adică în general s-au respectat aceste reguli, am reuşit să avem o creştere destul de controlată, dacă pot să zic, a epidemiei, după care a venit o perioadă de ameliorare, acum vedem aceast al treilea val pe care îl anticipam cu toţii, pentru că s-a întâmplat peste tot în jur şi vedem, că nu trăim în pustiu, suntem interconectaţi.

Soluţia este, în continuare, exact aceasta, de respectare a regulilor şi de, până la urmă, mai multă autoritate în cerinţa de respectare a regulilor şi în toate spaţiile publice, unde, bun, trebuie să fii distanţat dar de fapt nu eşti distanţat, vedem că sunt mall-urile pline…

Dan Tăpălagă: Mulţi fără măşti.
Dan Barna: Mulţi fără măşti.

Dan Tăpălagă: Deci, de acord cu ideea de…
Dan Barna: Înăsprire. Ideea de a-i sancţiona pe cei care nu respectă regulile? Total de acord.

Dan Tăpălagă: Aţi discutat cu ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, va fi nevoie de măsuri suplimentare luate la nivel central pentru a limita creşterea numărului de infectări pe viitor? Deci de noi restricţii sau sunt suficiente cele de acum?
Dan Barna: Asta o să vedem. Întotdeauna cursorul măsurilor trebuie calibrat cu evoluţia pandemiei. Dacă lucrurile se ameliorează, mai relaxezi, dacă lucrurile încep să meargă din nou prost sau încep să crească cifrele, normal că trebuie să înăspreşti măsurile sau chiar să le extinzi.

Dan Tăpălagă: Iar acum în ce situaţie ne aflăm?
Dan Barna: Suntem într-o zonă de control. O să vedem, dacă mai multe zile, sunt acum, nu ştiu, trei sau patru judeţe care au depăşit, mă rog, limitele acestea agreate, comunicate de specialişti. În măsura în care lucrurile vor evolua, nu excludem posibilitatea de a întări măsurile. Adică e firesc, vom reacţiona pe cale de consecinţă, nu se pune problema unei relaxări totale.

Dan Tăpălagă: Deci sunt posibile noi restricţii la nivel central…
Dan Barna: Dacă lucrurile evoluează negativ, s-ar putea să fie cazul.

Dan Tăpălagă: Sunteţi, alături de Cristian Ghinea, vă ocupaţi de noul program naţional de rezilienţă şi relansare, parcă-i zice…
Dan Barna: Redresare.

Dan Tăpălagă: Redresare şi rezilienţă, PNRR. Cred că şi azi în coaliţie aţi discutat despre cum se cheltuie banii din PNRR, nu?
Dan Barna: Da, am avut o întânire astăzi cu preşedintele PNL şi cu Cristian Ghinea, discutăm despre stadiul actual al programului, ieri ne-am văzut…

Dan Tăpălagă: Cam care ar fi stadiul actual al discuţiilor?
Dan Barna: …şi cu preşedintele şi cu premierul Cîţu a fost ieri o discuţie. Adică în fiecare zi se poartă discuţii, ministrul Ghinea se vede astăzi şi cu Kelemen Hunor, adică sunt discuţiile fireşti, în coaliţie, pentru a veni cu un program care să aibă o susţinere cât mai mare în coaliţie. Este un program care alocă sume semnificative, în primul rând pentru Sănătate şi pentru Educaţie.

Dan Tăpălagă: Deci în primul rând merg banii aici, Sănătate şi Educaţie.
Dan Barna: Exact. De asemenea, este o componentă importantă, aproape 9 miliarde sperăm să fie în zona de infrastructură de sănătate, dar şi cea rutieră şi cea feroviară, că sunt proiectele mari de care România are nevoie de mult timp şi de mult timp are nevoie de ele, şi-atunci…

Dan Tăpălagă: Când spunem sănătate, ce?
Dan Barna: Construcţia de spitale. Construcţia de spitale judeţene.

Dan Tăpălagă: Şi regionale. Au rămas în picioare regionalele?
Dan Barna: Şi regionalele, da.

Dan Tăpălagă: Mai au sens acum în pandemie că unii spuneau că nu sunt bune că aduni oameni mulţi la un loc.
Dan Barna: Nu chestiunea de sens e problema, este o chestiune legată de particularităţile acestui program, care trebuie să aibă rezultatele până în 2026.

Dan Tăpălagă: Şi trebuie făcute efectiv, livrate chestii.
Dan Barna: Da. Pe fondurile structurale, pe fondurile de coeziune, aşa cum le ştiam noi era mecanismul acela, depuneai nişte proiecte, realizeai cât puteai din ele, primeai bani cam pe cât ai realizat şi restul mai recuperai, dădeai mai departe pe următorul interval. Ei, asta e o logică total diferită la PNRR.

În sensul în care te angajezi la nişte rezultate, nu-ştiu, 2000 de kilometri de cale ferată reabilitaţi. 700 de vagoane renovate, făcute la standard modern. Trei spitale, şapte spitale judeţene. Dacă ai obţinut rezultatul, primeşti banii, dacă nu l-ai obţinut, dacă în loc de 700 de vagoane reabilitezi 500, nu primeşti niciun euro.

Dan Tăpălagă: Deci se decontează pe rezultate livrate, făcute.
Dan Barna: Şi nu pe efort. Exact. Şi asta e valabil pe toate componentele, pe toţi cei şase piloni. Ori, din această perspectivă, o parte dintre proiectele de care România are într-adevăr nevoie, cum e un spital regional, trebuie să vedem dacă şi acelea vor rămâne în program până la sfârşit, dacă pot fi finalizate realist până în 2026, pentru că dacă nu, toată cheltuiala…

Dan Tăpălagă: Erau trei în discuţie. Rămân toate trei spitalele regionale?
Dan Barna: În strategia pe Sănătate, ele rămân. În program, o să vedem. Dacă lăsăm spitale judeţene, care sunt mai mici, se realizează mai uşor, e realist termenul până în 2026. Adică în 4-5 ani poţi să faci un spital în regulă. La cele regionale, o să vedem care e stadiul de maturitate al proiectului la momentul acesta, adică e discuţia care se poartă în aceste zile, nu e ceva teoretic, şi, în funcţie de aceste concluzii, o să vedem dacă introducem în program întregul spital sau doar o componentă de ambulatoriu, spre exemplu, adică încercăm să punem lucruri pe care ştim cu siguranţă că putem să le şi realizăm.

Dan Tăpălagă: Pe infrastructură, care ar fi proiectele realizabile în condiţiile astea?
Dan Barna: Bucăţile de autostradă pentru închis coridoarele şi Autostrada Moldovei şi Coridorul spre Vest, evident. Partea de, repet, investiţii pentru prima dată în reabilitare şi modernizare de infrastructură feroviară, pentru că avem şi compenenta aceea, proiectele trebuie să acopere, 37% să fie verzi.

Să fie proiecte din zona aceasta cu impact pozitiv asupra mediului. Şi, evident, din perspectiva asta, trebuie analizată fiecare bucată, dar sunt, de asemenea, investiţii în partea de tineret şi în partea socială, în partea de destinaţii turistice, adică încercăm să avem o acoperire cât mai bună, astfel încât să fie o diferenţă nu doar în infrastructură, de exemplu.

Dan Tăpălagă: Dar dacă ar fi să evaluăm întreaga sumă de, cât era…
Dan Barna: 30 de miliarde.

Dan Tăpălagă: 30 de miliarde din acest proiect, grosul banilor unde va merge? Infrastructură spitalicească?
Dan Barna: Sănătate, infrastructură spitalicească, educaţie şi infrastructură rutieră…

Dan Tăpălagă: Autostrăzi, CFR…
Dan Barna: Drumuri şi căi ferate, da.

Dan Tăpălagă: Deci aici va merge grosul banilor.
Dan Barna: Da. Aici merge cea mai mare parte şi partea de mediu, reîmpăduriri.

Dan Tăpălagă: Puteţi evalua cam cât din proiect se duce pe asta?
Dan Barna: Păi, bine, mai este o sumă, mai sunt undeva la 2 miliarde, 2,2 miliarde, dacă-mi aduc bine aminte, este un PNRR pentru autoritățile locale, pentru orașe, comune și municipii ca să-și facă acele proiecte specifice fiecăruia în parte. Adică este o parte pentru autorități locale gândit, tocmai ca să… pentru că e o așteptare uriașă și în partea aceea, este partea aceasta pe sănătate, este partea pe mediu, pe sănătate sunt, tot așa, 2 miliarde și ceva doar partea de infrastructură, mai avem partea cealaltă de acces.

Este apoi o componentă de… sunt undeva la, sper să nu greșesc cifra, sunt, tot așa, 2 miliarde în partea de educație dar mai este și o componentă de acces, dar o să venim în zilele următoare, când vom prezenta programul cu cifrele exacte, că acum sunt doar sumele brut. Este o componentă importantă pe ceea ce încercăm să fie reabilitarea și modernizarea clădirilor și pe componenta…

Dan Tăpălagă: Clădirilor din orașe…
Dan Barna: Da, clădirilor din orașe, pe componenta seismică, nu pe cea energetică și nu doar cea energetică pentru că e cealaltă componentă importantă legată de digitalizare, unde trebuie să avem 20 la sută. și asta vine cumva, o legăm de, sau, o legăm… se numește Digitalizare și Energetică. Cam aceștia sunt pilonii principali. Și producția de energie regenerabilă și impactul acesta pe zona energetică, aici e în continuare o discuție foarte importantă, cum alocăm resursele.

Iar la partea de digitalizare despre care o să vorbesc este o altă chestiune dacă digitalizare înseamnă – și aici avem discuțiile în momentul acesta în coaliție – dacă digitalizare înseamnă acel cloud guvernamental în care toate instituțiile să se conecteze – și asta e o direcție și mai este și componenta cumva pentru cetățeni, legată de cetățenia digitală, legată de lucrurile acestea prin care îți ușurezi legătura cu instituțiile, debirocratizarea, sau, mă rog, ăsta e cu efect de debirocratizare, care pentru noi e o componentă importantă.

Dan Tăpălagă: Bun. Dacă tot discutăm despre digitalizare și comunicații, în ce stadiu este proiectul de UG care interzice, de facto, companiei Huawei, îi interzice participarea la licitația 5g?
Dan Barna: Pe subiectul acesta nu am ultima dezvoltare, este, o să vedem, nu am detaliile la momentul ăsta, nu detaliez.

Dan Tăpălagă: Trecem peste. În afara schemelor de sprijin lansate deja de ministerul Economiei pregătiți și alte instrumente pentru susținerea companiilor afectate de pandemie?
Dan Barna: Este o componentă și în acest program, în PNRR, este o componentă pentru agenții economici și pe partea de eficiență energetică și aici este un spațiu destul de bun, sunt undeva trei sau patru sute de milioane avute în vedere tocmai pentru a încuraja companiile să facă această tranziție spre eficiență energetică și este o discuție și avem o corespondență cu Comisia, așteptăm un răspuns, dacă măsuri privind efectele covid mai pot fi introduse și în acest Program Național de Redresare și Reziliență, pentru că era Just Transition Fund-ul, suma alocată distinct pentru Covid, această sumă a fost deja folosită de România. Nevoi există în continuare și atunci discutăm dacă putem să mai alocăm o parte din program pentru sprijinul acesta necesar datorită impactului negativ covid.

Dan Tăpălagă: Sub ce formă susținerea șomajului tehnic sau ce, investiții în infrastructură sau…
Dan Barna: Mai degrabă linii de credit și credit garantat pentru aceste cheltuieli operaționale sau…

Dan Tăpălagă: Din PNRR, da. Și asta destinat companiilor mici, mijlocii…
Dan Barna: Exact. Mediu economic.

Dan Tăpălagă: Ministerele pe care le coordonați sunt acționare la zeci de companii cu capital de stat. Întrebarea e la care din aceste companii plănuiți privatizarea unor pachete de acțiuni, fie majoritar, fie minoritar?
Dan Barna: Bun. Asta este o analiză care e în desfășurare la momentul acesta, pentru că a fost o solicitare expresă a premierului la construcția bugetului, în care a cerut fiecărui ministru care are în subordine companii, o parte sunt miniștri USR-Plus, o parte sunt miniștri liberali sau ai UDMR, a cerut ca aceste companii, multe dintre ele – sau, mă rog, câteva dintre ele pe profit, multe dintre ele trăind din subvenție de la un an la altul – să vină cu planuri de reformă asumate foarte clar și, evident, în momentul acela, făcând acele analize, putem și lua eventuale decizii de a mai scoate pe piață părți din capitalul acestor companii.

Sunt un susținător al așezării pe piață, al listării, acolo unde este cazul. Companiile profitabile pot fi listate la bursă și în felul acesta ele devin cu adevărat actori economici reali, nu reali, vii și activi și atunci performanța lor, pentru că sunt câteva – cum e Hidroelectrica, de exemplu, sunt companii care prin listare la bursă pot deveni mult mai puternice și mult mai benefice pentru economia noastră.

Dan Tăpălagă: Când veți, spuneați că e în analiză, când veți anunța, când veți decide care vor fi privatizare, care nu?
Dan Barna: Păi bun, asta e o decizie care oricum se ia, se face în interiorul coaliției, dar e un guvern, totuși, de două luni in place, avea avem bugetul, lunile următoare ăsta a fost și obiectivul: să avem bugetul adoptat după care se intră pe partea de politici, de măsuri concrete din programul de guvernare și asta se va întâmpla de săptămâna următoare în următoarele luni, acestea vor fi prioritățile noastre: programul de guvernare și măsurile concrete care derivă de acolo.

Dan Tăpălagă: Discutăm cu vicepremierul Dan Barna, lider USR-Plus și despre numirile controversate în funcții. Titlul de azi din G4Media: Fost șef de post, cu diplomă obținută la o universitate neacreditată și închisă de ANPC pe vremea când era student, numit subprefect de Alba la propunerea Plus. USR, scuze.
Dan Barna: Așa…

Dan Tăpălagă: Ce să mai zic eu, dumneavoastră ce aveți de zis?
Dan Barna: Păi nu, nu, nu e asta problema, pentru că sunt niște condiții legale pe care fiecare dintre candidații propuși de filiale trebuie să le îndeplinească. Colegul despre care faceți vorbire, din… mă rog, interesul celor care au lansat acel atac, că este un atac local al cuiva supărat că nu a fost el nominalizat, colegul respectiv are și o diplomă postuniversitară obținută la Universitatea Babeș-Bolyai, care Universitate Babeș-Bolyai, verificând diploma invocată acolo a constatat că este una perfect legală, pe actele și pe legislația în vigoare.

Deci oricine altcineva contestă acea diplomă pe care noi o considerăm legală și corectă poate să meargă în instanță. Dacă diploma va fi anulată, retragem subprefectul în secunda doi, fără niciun fel de problemă. În momentul de față, colegul respectiv respectă toate cerințele legale privind componenta de studii, o universitate de prestigiu, Babeș-Bolyai din Cluj, la rândul ei a luat în considerare diploma respectivă înmatriculându-l și acordându-i o diplomă de studii postuniversitare, deci e un atac din acesta, specific, de caft local, dar nu e mai mult de-atât. Am verificat și noi documentele, ne-am uitat pe cadrul legislativ, nu am găsit nimic în neregulă pentru care să-l fi sancționat pe colegul respectiv.

Dan Tăpălagă: Bun, am văzut însă mai multe numiri în funcții controversate sau chiar retrase de USR, vă pot face chiar o listă de exemple, iar întrebarea care se naște de aici e dacă aveți o problemă cu resursa umană. Adică dacă aveți o criză de oameni care să fie numiți în funcții.
Dan Barna: Nici pe departe. Pentru că particularitatea la USR-Plus față de celelalte partide din România este tocmai faptul că baza de selecție nu este exclusiv politică. Chiar acum, în timp ce discutăm, alaltăieri, ieri, astăzi și probabil mâine o să avem interviuri, avem un call deschis pentru a identifica persoana pe care o vom nominaliza în CNA și deschiderea nu este doar pentru membrii USR și Plus, este pentru profesioniștii din domeniu, din piață, unii nefiind fost membri de partid la vreun moment al vieții lor, o să facem interviuri și o să alegem cea mai competentă și mai adecvată persoană.

Exact aceeași este situația și cu celelalte nominalizări la care ați făcut referire. Sunt oameni care punctual se justifică experiența sau competența pe un domeniu sau altul, noi neavând această limitare sau acest exclusivism al membership-ului de partid. Și vă reamintesc, suntem partidul cu cele mai dure reguli de intrare în ceea ce privește integritatea, în ceea ce privește activitatea politică anterioară. De-asta nu e vorba, nici pe departe, de lipsă de resursă umană, ci este această preocupare de a pune cei mai potriviți oameni în pozițiile și în posturile pe care le avem.

Dacă ne uităm la nominalizările făcute de Cătălin Drulă, de ministrul Transporturilor în consiliile de administrație, cred că cu o excepție, a unui coleg, sau două, restul sunt oameni care nu au nicio legătură cu sfera politică. Sunt oameni din business, sunt oameni cu experiență profesională remarcabilă și uitându-te la fotografie constați că într-adevăr sunt puse profile competente în poziții de consilii de administrație așa cum ar trebui să fie. Deci aici nu e nimic.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Citește și

VIDEO INTERVIU Dan Barna: Voi candida la funcția de președinte al noului partid rezultat din fuziune / Congresul ar putea avea loc în august-septembrie/ Dacă Guvernul va performa, voi fi într-o poziție bună în ochii colegilor pentru o candidatură la prezidențiale

VIDEO INTERVIU Barna, despre dosarul DNA privind cheltuirea fondurilor europene: Nu am nici o calitate acolo, nu am fost audiat/ Mai există cealaltă verificare în desfășurare pe care o face DLAF-ul / Îmi doresc să se închidă această permanentă zornăitoare

VIDEO INTERVIU Dan Barna, după închiderea dosarului 10 August: O hotărâre cel puțin stupefiantă/ Totdeauna mai există o cale. CEDO este una dintre ele, într-adevăr. Ar însemna din nou să ne facem de râs ca țară / Aștept să văd ce o să spună ministrul justiției

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă