​VIDEO INTERVIU Da. România caută astronauți! Care sunt cerințele de studii și vârstă / Flaviu Răducanu despre proiectele ROSA: Am lansat un nanosatelit, iar steagul românesc este pe Ariane 6

1 lună in urmă 1

”România este țară membră a Agenției Spațiale Europene (ESA) și, prin urmare, atunci când vedem o misiune de la ESA, de exemplu când a fost lansată racheta Ariane din Guyana Franceză, acolo este și o parte din România și industria românească participa la toate misiunile acestea importante. Ca urmare a participării României ca stat membru al ESA, putem spera că vom avea astronauți care vor avea pașaport românesc. Astronaut însemnând băiat sau fată.”, spune Flaviu Răducanu, director Știință și Tehnologie la Agenția Spațială Română (ROSA) și Vice Președinte al ESA Board of Human Spaceflight and Robotic Space Exploration. Vezi în articol câte posturi de astronaut sunt disponibile, care sunt cerințele și când ar ajunge aceștia să zboare într-o misiune.

I.B. Chiar căutăm astronauți?

Flaviu Răducanu: Răspunsul foarte lung este ”DA” :), chiar căutăm astronauți din România și da, putem visa să ajungem în spațiu și să ne îndeplinim visul. România este țară membră a Agenției Spațiale Europene (ESA) și, prin urmare, atunci când vedem o misiune de la ESA, de exemplu când a fost lansată racheta Ariane din Guyana Franceză, acolo este și o parte din România și industria românească participa la toate misiunile acestea importante. Ca urmare a participării României ca stat membru al ESA, și ca urmare a activităților pe care le facem noi, Agenția Spațială Română (ROSA) și și mai ales industria din spatele nostru și institutele de cercetare, noi putem spera că vom avea astronauți care vor avea pașaport românesc. Astronaut însemnând băiat sau fată.

I.B. Câte posturi sunt scoase la concurs, care sunt cerințele de studii și vârstă și când vor ajunge ei să zboare în spațiu?

Flaviu Răducanu: Lucrurile trebuie privite un pic diferit. Sunt doar patru poziții de astronaut, dar asta nu înseamnă că daca ai trecut niște probe și nu ai ajuns între cei patru ești trimis acasă. Candidații pot fi reținuți pentru alte poziții de inginer, cercetător, medic, pilot de încercare sau astronaut de rezervă. Adică, acești oameni s-ar putea bucura de o carieră foarte bună într-o instituție cu niște posibilități pe care nu știu dacă le vei găsi în altă parte. În privința studiilor, se caută absolvenți de studii superioare cu master. Masterul trebuie să fie în Politehnică, Știință (Fizică, Chimie, Biologie), Medicină sau Aeronautică (piloți de avioane). Se cere master și 3 ani de experiență profesională. Deși nu există trecută o limită de vărstă, se va lua totuși vârsta în calcul căci acești astronauți vor trebui să zboare în spațiu peste 5 sau 10 ani. Vor exista mai multe etape de selecție și mai multe probe. VEZI în materialul VIDEO succesiunea probelor:

În spațiu nu este vizibil decât cine lansează. Însă, dacă ne uităm la o lansare de Ariane, o să vedem că pe Ariane este și steagul României. Și nu este de complezență acolo, ci pentru că am participat la program

I.B. În social media s-a manifestat mult scepticism față de inițiativă, ca să spunem așa. Cine e România pe harta industriei aerospațiale ca să ne invite pe noi ESA și să aducă astronauți din România?! Ce răspundeți acestor sceptici?

Flaviu Răducanu: O să le răspund în mai mulți pași. Și o să le răspund cu un cu un pas istoric. Astronautica este considerata ca având trei părinți. Pe americanul Goddard, pe rusul Țiolkovski și pe ”germanul” Oberth. Puțină lume știe, totuși că Hermann Julius Oberth s-a născut și a trăit la Sibiu, a făcut facultatea la Cluj, a fost profesor la Mediaș, și datorită lui, studentul Werner von Braun a fost cel care a făcut, în cel de-al doilea război mondial, rachetele și este părintele proiectului Apollo. Deci, România contează, și povestea cu Hermann Oberth este reală. El era interesat de spațiu, cu toții ne uităm la stele și visăm. Dar știți când a făcut el cu adevărat miezul teoriilor care au stat la baza aeronauticii? În timpul primului război mondial când era medic la un spital de campanie, la Sighișoara, în timpul epidemiei de febra tifoidă. Aș spune că dacă atunci s-a putut, nu avem nici un motiv ca acum să nu putem. Iar în ceea ce privește ce facem noi în spațiu, toată lumea îl cunoaște pe Dorin Prunariu, astronautul nostru. Mai puțină lume cunoaște că primele instrumente au zburat în România la începutul anilor '70. Noi participăm, după puterile noastre, și după ceea ce ne putem permitem financiar, practic, în permanentă la diverse misiuni spațiale. Da, lucrurile nu sunt foarte vizibile, dar adesea în spațiu nu este vizibil decât cine lansează.

Însă, dacă ne uităm la o lansare de Ariane, și o să ne uităm și la o lansare de Ariane 6, o să vedem că pe Ariane este și steagul României. Iar steagurile acestea nu sunt puse din complezență, ci sunt puse pentru că industria din țările respective participă la acel program. Am lansat un nanosatelit dar pe lângă acesta noi participăm la o mulțime de misiuni spațiale cu instrumente, cu oameni de știință, cu componente, și chiar aș putea spune că avem o poziție foarte bună între țările care nu sunt mari puteri spațiale. E un efort mare, e complicat, nu avem bani, industria noastră este slabă. Când spun industrie, eu folosesc cumva terminologia ESA. Industrie înseamnă tot ce este instituțional dintr-o țară și participa, de la ceea ce numim noi în mod normal companii, la institute de cercetare, la universități, și așa mai departe, pentru că în spațiu toată lumea lucrează împreună. Nu vreau să fac reclamă unor companii, dar, de exemplu, switch-urile ethernet care zboară la NASA și ESA sunt concepute, cel puțin partea de firmware, la o companie din Timișoara.

Din România sunt certificate ca făcând față standardelor de calitate cerințelor 150 de entități diferite. Din acestea, avem în permanență 80 de contracte în curs cu ESA. Și contractele înseamnă participări la toate misiunile.

I.B. Și mai știm că mai avem patru companii care sunt cooptate într-un proiect foarte interesant despre care noi ne propunem să discutăm într-un următor interviu, la misiunea Hera, cea care studiază posibilitatea devierii asteroizilor. Mai fac pentru ultima dată pe avocatul diavolului cu dumneavoastră. Pentru că vorbeați de finanțare, mai apare o întrebare. ”Bine, bine, noi nu avem drumuri, cale ferată, vaccinuri, dar investim în rachete?!”. Românul se întreabă: ”Mie ce-mi iese, ce câștigă țară din acest proiect?

Flaviu Răducanu: Întrebarea pe care o puneți este legitimă și este pusă peste tot. Și tocmai de aceea a primit un răspuns documentat instituțional și care este actualizat în permananță, și vine atât din zona OECD pentru că aproape țările din ESA sunt membri OECD, cât și din SUA. Și răspunsul este studiat economic, financiar. Sună foarte simplu. Astăzi, când vorbim, un euro investit în spațiu produce efecte, în economie, de 16 euro. Adică la 60 de milioane de euro cheltuiți în programul spațial, în economia românească s-ar genera businessuri de un miliard de euro. Spațiul nu înseamnă că ne ducem acolo, facem poze și ne uităm. Înseamnă că toată lumnea are pe telefonul mobil GPS, care e în spațiu, și e Galileo și e în Europa. Sunt un milion de chestii banale care provin din spațiu, de la velcro, până la rulmenții fără ungere de la rolele cu care copiii se dau în parc. De la cum se poate face telemedicină și să salvezi vieți la distanță, la cum poți să faci agricultură de precizie, astfel încât recoltele să nu se mai piardă. Spațiul este parte integrantă din civilizația de secol XXI și toate țările investesc în industriile lor. Încă o dată, de 16 ori! Nu există un alt domeniu care să aibă un asemenea randament de inestiție.

I.B. Pentru că vorbeam de ROSA, și pentru că oamenii să o cunoască mai bine, v-aș ruga pe final să enumerăm câteva proiecte majore în care Agenția a fost implicată și să ne spuneți ce planuri aeți pentru viitor.

Flaviu Răducanu: Agenția Spațială Română, în formă actuală, are o anumită vârstă, deja de peste 20 de ani, dar este mai puțin important asta, ci faptul că Agenția continuă în forma actuală o tradiție începută în anii'60. Cu secții, institute, dar fără pauze. A existat întotdeauna o organizare, a participat la programe spațiale, pe vremuri la intercosmos, au avut cooperări cu NASA. În contextul ESA, în care am intrat acum 8 ani, după ce o vreme am fost stat asociat, am participat la mai multe misiuni și programe, unele chiar în curs. De exemplu, un astfel de program este LISA, participăm semnificativ la misiunea HERA. Dar pe lângă toate acestea, ne pregătim cu șanse foarte mari, să avem în domeniul explorării spațiale, o participare la programul Lunar Gateway, făcut în cooperare cu ESA și NASA. Este vorba de o viitoare mică stație spațială, un refugiu alpin, pe orbita Lunii pe care să ajungă oamenii.

Avem în pregătire și este aprobat să zboare un experiment făcut de un grup de tineri, conduși de un cercetător mai experimentat. Acesta va zbura spre stația spațială internațională, și per total, că vorbeam mai înainte de industrie, nu sunt doar patru companii.

Din România sunt certificate ca făcând față standardelor de calitate cerințelor 150 de entități diferite. Din acestea, avem în permanență 80 de contracte în curs cu ESA. Și contractele înseamnă participări la toate misiunile. Mai demult, a apărut un pic și în presă, avem steagul românesc pe Ariane 6, care este următorul lansator. Participăm la misiunile Vega. Participăm la programe științifice, la cele de telecomunicații. Participăm la programele Galileo și Copernicus. Avem un rol pe măsură dimensiunii pe care o avem, dar este unul vizibil, și recunoscut.

I.B. Nu e o întrebare capcană, dar aș fi curios de o comparație scurtă cu strategia financiară și de imagine a NASA. Dacă mâine aș vrea să-mi cumpăr un hanorac inscripționat ROSA sau ESA, găsesc?

Flaviu Răducanu: Cred că nu. Agenția Spațială Română nu este o instituție bugetară, nu avem buget. Ne finanțăm din propriile acțiuni. NASA are un buget imens, de zeci de miliarde de dolari. Suntem o mâna de oameni, câteva zeci de oameni, entuziaști care se ocupă de participarea României la programele spațiale. Facem ceea ce putem, pe măsura puterilor.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă