​VIDEO INTERVIU Cât de relevant e modul în care se calculează în pandemie inflația, unul din cei mai importanți indicatori pentru BNR, când comerțul online a explodat iar coșul de consum a suferit ample schimbări

1 lună in urmă 1

​Evoluția prețurilor dintr-o economie e extrem de importantă. Banca Națională, care are ca obiectiv țintirea inflației, se uită cu mare atenție la acest indicator atunci când ia deciziile de politică monetară, decizii ale căror efecte le simțim înclusiv la nivelul ratelor pe care le avem la credite. Partea proastă e că în pandemie, obiceiurile de consum s-au schimbat structural. Comerțul online a explodat, iar în metodologia de calcul a INS acesta nu e luat deloc în calcul. HotNews a discutat despre cât de relevant e calculul IPC cu 4 economiști: Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din Banca Națională a României, Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group și Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.

Urmărește mai jos discuția cu cei 4 macroeconomiști:


Florian Libocor: Cred că pur și simplu este nevoie de o adaptare la noua realitate

Corectitudinea calculului inflației nu poate să fie pusă în discuție. Relevanța poate să fie discutată. Aș spune că sunt două elemente care argumentează nevoia de a discuta relevanța calculului inflației.
Cred că pur și simplu este nevoie de o adaptare la noua realitate. Cele două elemente pe care mă bazez sunt pe de o parte comerțul online și dereglementarea pieței și mă refer la piața utilităților energie și gaz. Se știe că spre exemplu în coșul de inflație alimentele au avut o pondere foarte mare acum 20-25 de ani ceea ce făcea indicele să fie destul de spun așa instabil sau vulnerabil la intemperiile meteo. Producția agricolă depindea în bună măsură de vreme. Din această privință, lucrurile au mers pe un făgaș firesc, iar ponderea alimentelor în coș s-a redus considerabil.

Apoi avem comerțul online, care înainte nu era o caracteristică relevantă a comerțului în ansamblu. Crescuse față de acum 10 ani, e adevărat dar anul trecut a explodat pur și simplu. Și e absolut de înțeles, pentru că în perioada lockdownului nu aveai cum cumpăra altfel decât online. Acum în comerțul online se poate discuta despre un preț mai mic al produselor deoarece se elimină o mulțime din costurile care intră în prețul final – produsul e ținut undeva într un depozit nu mai e adus în magazin, încorporând costurile reprezentând consumul din acel magazin, salarii șamd. Există acolo o metodologie numită dynamic prices, care are capacitatea de a elimina acel avantaj al costurilor mai mici, deoarece se merge pe ideea de a obține beneficiul maxim din vânzarea unui produs și se cam uită de costuri.

Avel apoi prețul utilităților, care până acum erau excluse din CORE2, dar probabil acum vor intra în CORE2 deoarece sunt de-reglementate. Și mă aștept ca odată intrate acolo să genereze volatilitate. După mine avem două opțiuni: fie să le re-izolăm undeva nuindu-le ”produse sensibile” sau în alt fel, fie să ținem seama de ele și să vedem ce se întâmplă mai departe.

Cam astea ar fi provocările momentului și care vor rămâne provocări și pe viitor din punct de vedere a relevanței măsurării dinamicii prețurilor din economie.

Însă sunt ferm convins că va dura un an sau doi până când vom avea provocări și mai mari. Asta a propos de avantajele pe care le aduce digitalizarea tehnologii pe care eu le citesc în două registre: unul net pozitiv și unul mai puțin pozitiv.

Tehnologia, ca și până acum dealtfel, aduce beneficii în măsura în care este utilizată corespunzător. Dacă însă tehnologia digitalizarea are și fațete mai puțin plăcute ascunse pe care le vom descoperi, le vom vedea din ce în ce mai din ce în ce mai des. Nu vreau să neg per ansamblu avantajele digitalizării dar există și dezavantaje.

Ionuț Dumitru: E clar că această pandemie a bulversat multe lucruri. Iar în domeniul statistic au fost multe efecte

E clar că această pandemie a bulversat multe lucruri, iar în domeniul statistic probabil că au fost multe efecte. Pe lângă faptul că s-a schimbat coșul de consum la foarte multă lume, că s-au făcut cumpărături mai mult online... Eu de pildă, toată vara trecută am stat cu familia la țară, unde e un cu totul alt coș de consum decât la oraș.

A mai fost apoi dificultatea colectării datelor din magazine, mai ales în perioada lockdownului. Sunt și probleme pe care le aveam mai de dinainte. Spre exemplu faptul că avem un coș de consum care reflectă astăzi ceea ce era de fapt acum doi ani... Dar asta e, lucrăm cu materialul clientului. Sunt cifre cu care lucrăm zi de zi. Nu am niciun dubiu că ele sunt livrate cu bună credință. Însă metodele de stabilire a coșului și modul în care sunt măsurate datele au plusuri și minusuri.

Laurian Lungu: Sunt foarte multe lucruri care se schimbă și tot ce putem face la ora actuală ar fi să îmbunătățim ceva

Această problemă este una universal valabilă. Nu doar noi, ci și cei din SUA se întreabă de exemplu dacă inflația publicată la ei este reprezentativă. Ar fi două aspecte de dscutat. Unul este dat de faptul că, istoric vorbind, dacă ne uităm la acele produse numite ”durabile” - un calculator sau o casă- prețul acestora se poate ajusta calitativ pentru pentru câștigurile de calitate obținute în timp.

Aceste prețuri au crescut mai încet decât decât prețurile serviciilor. Și la noi putem să observăm asta, dacă ne uităm la prețul serviciilor medicale private, de pildă. Ele țin pasul cu inflația mult mai bine decât prețul unor produse durabile. S-a schimbat foarte mult și coșul de consum. Imaginați vă o familie care are de circulat lunar în străinătate, fiecare drum presupunând câte două testări COVID deloc ieftine- o dată la dus și a doua oară la întoarcere. Automat inflația ta ”personală” e alta. Sunt foarte multe lucruri care se schimbă și tot ce putem face la ora actuală ar fi să îmbunătățim ceva pe acest pe acest palier. Altminteri, lucrăm cu aceste date și asta este!


Mihai Copaciu: La BNR calculăm și noi un indice de prețuri pe care le colectăm online, cu un grad de granularitate similar cu cel al INS. Concluziile sunt similare cu cele ale INS

Răspunsul pe care vreau să îl dau este pe trei paliere. Primul e legat de coșul de consum. E clar că pentru a ști ce prețuri să măsori în economie ca Institut Național de Statistică, ai nevoie de un coș de consum. Datorită faptului că rezultatele care generează compoziția coșului de consum nu sunt disponibile în timp real, se folosește coșul de consum de la momentul T-2. Deci, anul acesta avem coșul de consum din 2018. Pe ce bază se realizează coșul de consum? E o anchetă lunară, ale cărei rezultate sunt publicate trimestrial și anual de către Institutul Național de Statistică, anchetă care se numește ”Ancheta Bugetelor de Familie”.

În fiecare lună, aproximativ 3.000 de gospodării pe un eșantion reprezentativ distribuită pe teritoriul României atât urban cât și rural completează multiple informații dar și consumul de bunuri. Vorbim de informații foarte detaliate: de pildă banane de calitate A, marca cutare, câte kilograme am consumat și ce preț am plătit pentru ele .În urma acestei anchete se face un coș de consum mediu reprezentativ. E clar că acest coș s-ar putea să nu fie identic cu coșul meu de consum sau al dumneavoastră, ci e unul mediu care reflectă obiceiurile de consum ale unei gospodării.

Aceste ponderi sunt folosite peste doi ani pentru a înmulți prețurile colectate în acel moment cu ponderile anterioare. Prima întrebare este în ce măsură comportamentul de consum al populației s-a schimbat în pandemie față de2008.

M-am uitat puțin pe comunicatele INS, în special pe trimestrul II din 2020, când au fost cele mai mari restricții și le-am comparat cu ce era în 2018.

Vedem o repoziționare, dar nu atât de drastică (cel puțin la nivel de categorii agregate) pe cât ne-am aștepta. A crescut ponderea alimentelor și băuturilor cu aproximativ 4 puncte procentuale. În 2020 aveam 34,2% în trimestrul doi , față de o pondere de 30,8% în 2018.

Ponderea asta crescută a alimentelor a reflectat de fapt o pondere mai scăzută în cazul serviciilor, de la 28,1% în 2018 la 24,8% în 2020. Lucrăm cu coșul de consum din 2018 și așa lucrează toate institutele de statistică din UE, fiind o recomandare a Eurostat.

Întrebarea e cum culeg prețurile în 2020. În mod normal INS culege cele mai multe prețuri prin deplasarea operatorilor în magazinele selectate. Și trebuie spus că, deși noi vedem în comunicatul detaliat pe care îl publică Statistica doar câteva zeci de categorii de produse, în realitate e vorba de câteva mii de asemenea produse. În aprilie anul trecut, odată cu instituirea lockdownului INS a transmis că, potrivit recomandărilor EUROSTAT, ar putea să existe din cauza restricțiilor de mobilitate probleme în colectarea prețurilor și că, în concordanță cu recomandările menționate, vor apela la metode alternative. Aici vorbim fie de colectarea on line de prețuri, telefonic, fie din Monitorul Prețurilor. În situația în care pentru un anumit sortiment nu au existat informații nici prin aceste metode alternative, Eurostat oferă modalități tehnice de inputare a acestor prețuri. Deci din punctul ăsta de vedere INS s a acomodat problemelor din pandemie.

Legat de problema de calitate a calculului, e o problemă care într-adevăr poate conduce la o anumită deplasare, la anumite stigmat poate diferi ale ale prețurilor pentru produse dar aici iarăși Eurostat vine în manualul lor de prețuri o serie de recomandări.

Cum să tratăm diferențele respective de calitate? Gândiți-vă că INS se uită la anumite produse, ca să dau un exemplu VW GTI pe benzină, vechi de 2 ani. Dacă în coșul de consum din anul următor ne apare Volskwagen GTI pe benzină vechi de 2 ani dar cu niște dotări suplimentare, nu poți să faci o comparație de preț pentru că e o diferență de calitate. Și atunci sunt o serie de recomandări Eurostat despre cum trebuie tratate aceste diferențe de calitate , recomandări care implică o anumită racordare a indicilor de la un an la altul pe măsură ce coșul se schimbă.

Ultimul palier pe care aș vrea să l ating este în ce măsură activitatea noastră e influențată de acest aspect. Dacă ne am uitat doar la IPC am fi foarte bucuroși. Dar monitorizăm foarte mulți indicatori, fie de prețuri fie alți indicatori de pe toate palierele activității economice. Sigur că inflația e foarte importantă, dat fiind obiectivul BNR de țintire a inflației, dar deciziile de politică monetară reflectă de fapt o analiză a mult mai multor indicatori. Noi de exemplu calculăm și un indice de prețuri pe care le colectăm online, cu un grad de granularitate similar cu cel al INS. Și pot să vă spun că concluziile în ceea ce privește dinamica prețurilor nu neapărat nivelurile lor, sunt similare cu cele ale INS.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă