VIDEO Guvernul promite primele măsuri din România Educată în 10 septembrie: Se schimbă finanțarea pentru învățământul preuniversitar

1 lună in urmă 29

​Guvernul ar putea adopta în data de 10 septembrie un proiect de Hotărâre de Guvern care va conține programul de implementare a proiectului România Educată, a anunțat joi ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Una dintre măsuri vizează schimbarea finanțării sistemului de învățământ preuniversitar. Ministrul susține că finanțarea per capita și-a atins limitele, în condițiile în care sunt situații în rural unde sunt clase cu puțini elevi și finanțarea este practic de 4-5 ori mai mică decât în urban.

Premierul Florin Cîțu a declarat joi la prima întâlnire a Comitetului interministerial pentru implementarea proiectului România Educată, care reprezintă strategia de țară în Educație până în 2030, va avea finanțări adecvate din surse multiple. "România Educată e în PNRR, și anunț și pe această cale că PNRR va fi aprobat la finalul lunii septembrie, suntem in grafic cu PNRR."

În cadrul întâlnirii, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat primele măsuri concrete care se vor lua în perioada următoare. Acesta a spus că și-a asumat prezentarea în Guvern la data de 10 septembrie a unui proiect de Hotărâre cu programul de implementare a proiectului România Educată. Cîmpeanu a spus că acest act va conține 10 capitole cu implicarea fiecărui Minister, unul dintre acestea fiind cel referitor la finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar.

  • "Având în vedere că finanțarea per capita a fost foarte bună, dar și-a arătat limitele, una din propunerile pe care mi le asum va fi combinarea sistemului de finanțare per elev cu sistemul de finanțare per formațiune. Pentru că sunt situații mai ales în mediul rural, sunt clase cu 5,6,7 8 elevi, pentru că nu sunt mai mulți, și beneficiind de finanțare per capita, sigur că finanțarea pentru acei copii va fi de 4-5 ori mai mică decât finanțarea dintr-o școală din mediul urban.
  • Ori noi trebuie să plătim profesorii cel puțin la fel, cel puțin de mulți și pentru, vrem noi, aceeași calitate. Asta nu se poate cu o finanțare de 4-5 ori mai mică. Și atunci să definim foarte clar și foarte înțelept, să prevenim abuzuri, în această combinație de finanțare între finanțare per elev și finanțare per formațiune acolo unde este nevoie. Sigur că toate astea sunt sub imperativul echității și calității în educație și răspunde și provocării de coborâre a nr celor care abandoneazăă școala.", a declarat Sorin Cîmpeanu.

Acesta a spus că în cele 10 capitole este vorba de competențe partajate pe Ministere cu privire la:

1. cariera didactică și parcursul profesional
2. managementul și guvernanța sistemului de educație
3. finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar.
4. infrastrucutură - aici legaturile sunt puternice cu PNNR
5. curriculum și evaluare centrată pe rezultate. În aparență sarcinile sunt pe Ministerul educației
6. educația inclusivă si de calitate pentru toți copiii
7. alfabetizarea funcțională. Măsuri concrete
8. promovarea educatiei steam - prin abordări educationale interdisciplinare, programe de formare continuă.
9. digitalizare - Ne dorim ca anul viitor să avem Evaluarea Națională și evaluări la clasele 2, 4 și a 6 care să fie digitalizate, informatizate. Unui elev să i se atribuie un cod, fiecărui item să i se atribuie un cod, în așa fel încât pentru educație și pentru calitatea educației - in momentul acesta avem nota 6,40 la matematică - aceasta notă poate să fie făcută din 10 la subiectele de algebră și din 2,80 la subiectele de Geometrie. Dacă am avea această componentă de digitalizare în Evaluare, am ști unde trebuie să intervenim, la geometrie, în exemplul pe care vi l-am prezentat, iar concluziile pot fi asigurate statistic.
10. reziliența, o componentă care alături de digitalizare și componenta de verde ne sustine proiectul RE care este si in prezent de 3,6 miliarde euro pe masa negocierii cu Comisia Europeană.

Raportul prezidențial „România Educată” care a fost adoptat prin Memorandum de către Guvern în ședința din 13 iulie este un document de 137 de pagini, structurat pe șapte capitole principale.

Proiectul are o serie de ținte, printre care reducerea ratei de analfabetism funcțional, precum și cea a abandonului școlar, dar și creșterea participării copiilor mai mici de 3 ani la educația timpurie. Până în 2030, toți profesorii vor avea competențe digitale de bază, inclusiv de predare prin instrumente digitale, este un alt obiectiv al proiectului „România educată”, inițiat de președintele Klaus Iohannis acum 5 ani și lansat în dezbatere publică în decembrie 2018.

Din obiectivele proiectului România educată:

  • Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim de cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
  • Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
  • Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
  • Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale - digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
  • Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
  • Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până în 3 ani participă la educație preșcolară;
  • Până în 2030, 2500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel național;
  • Pănâ în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie;
  • Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe).
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă