VIDEO Cum gestionăm anxietatea, cum corectăm poziția greșită la calculator și cum echilibrăm alimentația haotică? Sfaturi de la 3 doctori pentru cei care lucrează de acasă

3 săptămâni in urmă 17

​În cadrul dezbaterii RoMâine, Dr. Vlad Stroescu, psihiatru, Dr. Alin Popescu, specialist în medicină sportivă și Dr. Nicolae Panduru, specialist în diabet și nutriție, au discutat despre provocările lucratului de acasă, despre schimbările care au avut loc în cei aproape 2 ani de pandemie, dar și despre lucrurile pe care le putem face pentru a găsi un echilibru și a ne menține atât sănătatea psihică, cât și cea fizică.

Găsirea unui echilibru între viața personală și cea profesională este un aspect important în contextul lucratului de acasă. La fel de esențiale sunt și alimentația și poziția corectă la calculator. Dar, în această perioadă, multe obiceiuri dăunătoare și-au făcut loc în viața noastră: de la lucratul în poziții nefirești până la mâncatul în pat. În plus, anxietatea s-a accentuat în cazul multor persoane în cei doi ani de pandemie.



Cum ne corectăm obiceiurile alimentare și cât de eficiente sunt dietele?

Dr. Nicolae Panduru, specialist în diabet și nutriție, ne-a spus că a observat schimbări în alimentația pacienților săi în ultimii doi ani, schimbări atât în bine, cât și în rău: “Se pare că în jur de 40% dintre oameni nu și-au schimbat deloc obiceiurile alimentare, 30% le-au înrăutățit, iar 17% și-au îmbunătățit obiceiurile alimentare”.

“Una din explicațiile care mi-au venit în minte când am văzut că se modifică trendul este că oamenii nu mai vin la medic pentru prevenție, ci vin doar atunci când nu au de ales. Cred că s-a modificat și gravitatea cazurilor care se prezintă la cabinet. A crescut prevalența stresului și insomniei, ajungând la 1 din 3 pacienți”, a precizat Dr. Panduru.

În ceea ce privește obiceiurile alimentare greșite, Dr. Panduru spune că, deși multe persoane au luat în greutate în această perioadă, există un procent de 15-20% care au reușit să slăbească și să își continue obiceiurile bune din punct de vedere al alimentației. Așa cum probabil știm, dar mulți nu aplicăm, excesul de sare, zahăr și grăsimi este într-adevăr dăunător, explică Dr. Panduru: “În această perioadă s-a observat o scădere a alimentelor sănătoase, fructe și legume și o creștere a consumului de fast food și a pacienților care vin și spun că mănâncă mult mai multă mâncare comandată”.

Decât să ne concentrăm pe mâncatul la ore fixe, ar fi de preferat să găsim un interval în care să mâncăm: “Nu știu dacă putem fixa chiar ora 12. Mai degrabă un interval. Pentru prânz între 11 și 13, de exemplu. Pentru masa de seară între 17 și 19:30. Aceste lucruri reușesc să combată creșterea în greutate, dacă reușim să facem o separare între serviciu și familie”, a explicat Dr. Nicolae Panduru.

Un alt aspect la care poate nu ne-am gândit ar fi să evităm să mergem la cumpărături atunci când ne este foame pentru că în acest caz vom fi predispuși să cumpărăm mai multe alimente și mai nesănătoase, cu multe grăsimi, calorii și zaharuri. Pentru cei care au tendința să se refugieze și să își găsească confort în mâncare, ar fi bine să păstreze mâncare sănătoasă în frigider pentru acele momente.

“Cred că ar fi important de aflat ce ne declanșează dorința de a ne refugia în mâncare. Dacă audităm corect factorii declanșatori, dacă avem în frigider mâncare cât mai sănătoasă, atunci pericolul în cazul în care ne refugiem în mâncare este ceva mai mic. Psihoterapia sau meditația pot să ne ajute sau să diminueze dorința de a ne refugia în mâncare”, a explicat Dr. Panduru.

În ceea ce privește disputata temă a dietelor, Dr. Nicolae Panduru spune că acestea nu sunt indicate și că, de fapt, cea mai bună dietă este aceea pe care o putem ține toată viața: "Dietele nu sunt indicate. Conform studiilor, vom vedea că 95% din pacienți care au slăbit prin diete cel puțin 5 kg, peste 2 ani ajung la greutatea de la care au plecat. Lupta cu kilogramele este o luptă de fiecare zi”.

“Modificarea ar trebui să fie la nivel de stil de viață, nu doar de alimentație. Auditarea obiceiurilor alimentare, a activității fizice și a somnului sunt foarte importante”, a menționat medicul. “După realizarea acestui audit, completat de analize, urmează partea de planificare: mâncare, mișcare și planificarea intervențiilor medicale, dacă există cauze medicale. Pe parcursul implementării acestor obiceiuri, dincolo de sfaturile unui profesionist în nutriție, este nevoie de îndrumare de specialitate. Un program bine gândit și bine executat poate să aducă beneficii pe termen foarte lung”, a mai adăugat Dr. Nicolae Panduru.

Cum recunoaștem burnout-ul și cum luptăm cu anxietatea?

Despre cum s-au simțit ultimii 2 ani în cabinetul său de psihiatrie, Dr. Vlad Stroescu spune că a fost “o avalanșă de pacienți” cu cazuri mai multe și mai severe. “Mulți muncesc mai mult ca niciodată și presiunea e mai mare ca niciodată. Nu mai avem timp pentru noi înșine, pandemia ne-a mâncat și timpul în mod ciudat. S-au șters granițele dintre lucru, școală, mediul de acasă”, a explicat Dr. Stroescu.

În ceea ce privește lucratul de acasă, psihiatrul spune că este “neutru” și că ar putea să fie bun sau rău în funcție de cum alegem să îl folosim. Lucratul de acasă “ne privează de elementul social, iar socializarea este o necesitate fundamentală. Interacțiunile acum sunt limitate și nu suntem încă pregătiți pentru așa ceva”.

În cuplu, pandemia și statul mai mult timp împreună a accentuat beneficiile sau a agravat problemele: “Dacă partenerii unui cuplu se sprijineau reciproc, lucrul de acasă nu e o problemă, dar dacă există vulnerabilități, acestea vor fi ridicate la puterea a doua pentru că toate emoțiile rele le ventilăm cu oamenii care ne sunt dragi”, a explicat Dr. Vlad Stroescu.

“Într-un fel, trăim într-un război”, ne-a mai spus medicul în cadrul dezbaterii RoMâine.

Despre burnout am auzit tot mai des în ultima vreme, iar Dr. Stroescu spune că poate fi frecvent deghizat pentru că uneori seamănă cu depresia, dar nu la toată lumea se manifestă la fel. “Atunci când în unele situații în care ar trebui să avem multe emoții, chiar și rele, ele lipsesc și simțim mai degrabă oboseală, acela e un semnal de burnout. Avem nevoie de resurse să simțim emoții negative. Când sunt estompate emoțiile, atunci avem un semn de epuizare”, a explicat Dr. Vlad Stroescu.

În ceea ce privește anxietatea, psihiatrul este de părere că nu trebuie să ne temem foarte tare de ea: "Anxietatea face parte din noi și are intenții bune. Ea ne ajută să facem față și fără ea nu ne-am descurca”. Paradoxal, “anxietatea a fost validată în prima parte a pandemiei. Oamenii anxioși s-au simțit mai bine atunci pentru că modul lor de viață a devenit normal”.

“Pericolul cel mai mare al anxietății este că pe termen lung ne va îngusta orizonturile și ne va restrânge viața. Nu ne va lăsa să ne punem în aplicare proiectele. Niciodată nu e prea târziu. Nu trebuie să ne resemnăm că ne conduce viața”, a explicat medicul.

Există persoane care nu au experimentat niciodată un atac de panică, dar pentru unii acesta se simte îngrozitor. “Atacul de panică este o pregătire abruptă pentru un pericol iminent. Corpul e gata de fugă sau de luptă. Nu poți să ai atac de panică și să nu știi. El este însoțit de senzația că vei muri iminent sau de o senzație supărătoare că pierzi controlul. Oamenii care îl experiementează au senzația că o iau razna. Lucrul acesta nu se întâmplă niciodată. Senzația de sufocare, de gheară în gât sau în piept, amorțelile mâinilor, diareea, senzația de leșin, durerile ciudate, amețelile, toate sunt potențiale simptome ale atacurilor de panică”, a adăugat Dr. Vlad Stroescu.


Care e poziția corectă la calculator și cât de dăunătoare este lipsa mișcării?

Despre cum a afectat pandemia sportivii amatori, oamenii care făceau ocazional sport sau sedentarii am discutat, în cadrul dezbaterii RoMâine, cu Dr. Alin Popescu, specialist în medicină sportivă. “Sunt foarte mulți sportivi amatori. La acești sportivi, pandemia a accentuat niște obiceiuri. Cei care erau activi, cu adevărat activi, și-au păstrat obiceiurile. Cei sedentari s-au accentuat în acest obicei. Interesant de observat este populația, semnificativă din punct de vedere statistic, care făcea sport ocazional. Acolo s-a pierdut foarte mult, aceștia au devenit sedentari. Eu cred că de aici a crescut masa de sedentari”, a explicat Dr. Alin Popescu.

“Vom vedea peste 2-3 ani, sper să mă înșel, niște generații mai amotrice, care vor alerga mai prost, vor înota mai prost. În 2-3 ani vom culege roadele acestor ani”, a avertizat specialistul, atrăgând atenția și asupra orelor de sport pierdute de copii în timpul pandemiei, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare pentru starea generală a copiilor și adolescenților.

Dr. Alin Popescu a vorbit și despre oamenii care nu au condiții create acasă pentru a avea o poziție optimă atunci când lucrează, dar și despre cei care au aceste condiții și totuși nu le folosesc - oameni care stau turcește sau care pun laptopul pe măsuța de cafea: “Ne doare zona lombară, zona cervicală, ne dor șoldurile. O poziție vicioasă ajunge să genereze dureri musculare și articulare la nivelul întregului corp”, a explicat Dr. Popescu.

“Uneori oamenii nici nu își dau seama cât de prost stau. Ar fi o investiție extraordinară să încercăm să cumpărăm un birou care permite să lucrezi și stând pe scaun și din picioare. Schimbul între a sta jos și în picioare poate deveni interesant”, a precizat medicul, menționând că fiecare dintre noi ar trebui să aibă un birou în care să intre când are treabă și să iasă când s-a terminat programul.

Durerile de spate sunt, cel mai probabil, un simptom des întâlnit la cei care lucrează la computer, dar pentru ameliorarea acestora și pentru exerciții benefice executate corect, Dr. Alin Popescu recomandă câteva ședințe de kinetoterapie înainte: “Eu cred foarte mult că pentru a fi bine deprinse ar trebui ca aceste exerciții să fie făcute sub supravegherea unui profesionist, cel puțin la început. Ca acesta să ne corecteze atunci când nu le executăm corect. După ce facem asta, reținem exercițiile și le putem exersa singuri acasă. Nu este vorba atât de pericolul accidentărilor, ci de faptul că nu vor fi eficiente”.

Ce este important de reținut este că aceste exerciții nu trebuie să înlocuiască sportul: “Exercițiile de acasă sunt utile, dar să le facem cât mai corect și să nu credem că dacă facem aceste exerciții, cealaltă paletă de mișcări trebuie micșorată”, a precizat specialistul.

Dr. Popescu recomandă înotul pe spate, spunând că are multe beneficii. În plus, potrivit acestuia, organismul nostru are resursele necesare pentru a face mișcare, iar sedentarismul nu face altceva decât să ne împiedice să ne atingem potențialul maxim.


Recomandări pentru cei care lucrează de acasă

Dr. Alin Popescu:

  • Să apelăm la specialiști. Un diabetolog, un specialist de la MindCare, după care venim în zona de sport și aici am niște idei.
  • Gimnastica medicală și kinetoterapia ajută foarte mult, mai ales la persoanele cu dureri lombare, cervicale sau de genunchi.
  • Să mergem pe jos. Mersul adevărat nu îți dă voie să vorbești la telefon, un mers dinamic, cu 7 km la oră.
  • Trebuie să avem această matematică și să ne dăm seama că mișcarea susținută înseamnă endorfine, înseamnă stare de bine psihică și un ajutor în arderea caloriilor.
  • Este foarte important să ne dăm seama că a ne mișca ne este specific nouă și să conștientizăm beneficiile activității fizice.

Dr. Vlad Stroescu:

  • Noi, psihiatrii, recomandăm exercițiile fizice în orice patologie. Sunt comparabile cu tratamentul anti-depresiv. Ar fi bine să facem exercițiile care ne plac. Mie îmi place ciclismul. Așa nu simt durerea efortului fizic pe bicicletă.
  • E la fel și cu alimentația. Orice masă ar trebui să fie o sărbătoare a relațiilor dintre noi, cât și a simțurilor.
  • Ca să putem să facem asta, ne lipsește ceva important, ceva ce în alte țări e la nivel de lege: dreptul la deconexiune. Trebuie să găsim resursele de a ne deconecta de la alte activități, de la serviciu, să nu fim conectați oricând și oricum, să avem grijă să valorificăm un pic de egoism în viața noastră, în sensul de a păstra un pic de timp pentru noi.

Dr. Nicolae Panduru:

  • Există pași importanți în ceea ce privește de stilul de viață sănătos: auditarea, planificarea și organizarea.
  • Meditația este importantă, să simțim textura alimentelor, să începem să mestecăm de 20 de ori fiecare înghițitură.
  • Pentru a ne menține un stil de viață sănătos ar trebui să avem respect pentru noi, iar respectul înseamnă să ne acordăm nouă 2 ore pe zi, doar pentru noi. Înseamnă 3 mese de 30 de minute și 30 de minute de exercițiu fizic. Dacă ne acordăm aceste lucruri, nu vom avea probleme cu kilogramele în plus.

------------------

Articolul face parte din demersul RoMâine.

Platforma de sănătate RoMâine este locul în care românii au ocazia să își aducă aminte și să exerseze cele mai importante valori umane, precum Respectul, Empatia, Încrederea, Speranța sau Grija. Este o școală națională de clădit în viitor în care Sistemul Medical MedLife, furnizorul național de sănătate al României, aduce împreună personalități de renume și oameni de rând, pentru a găsi soluții să facem România bine.

#RoMaine #RespectRoMaine #RespectRoMaineMedLife

Citește și:

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă