UE vrea să-şi formeze propria armată pentru a interveni fără SUA. Ce prevede planul strategic

2 săptămâni in urmă 10

UE vrea să-şi formeze propria armată până în 2025, aşa cum reiese dintr-un proiect de plan strategic consultat de agenţia Reuters.

„Capacitatea de desfăşurare rapidă a UE” ar trebui să fie alcătuită din componente terestre, maritime şi aeriene care ar putea fi schimbate în şi din orice forţă permanentă, în funcţie de criză”, reiese din documentul confidenţial de 28 de pagini datat 9 noiembrie şi consultat de Reuters.

Potrivit Agerpres, miniştrii de Externe şi ai Apărării din UE au dezbătut pe scurt planul luni seară, la Bruxelles, şi urmează să continue discuţiile, pentru a conveni asupra unui document final până în martie 2022.

Citeşte şi: Certificatul de vaccinare obligatoriu ar putea fi ilegal în Uniunea Europeană. Un consilier european trage semnalul de alarmă: România riscă amenzi de un milion de euro pe zi!

UE vrea să-şi formeze propria armată. Cine a propus planul strategic

În urmă cu 20 de ani, liderii UE au ajuns la un consens prima oară pentru a înfiinţa o forţă de 50.000-60.000 de militari, însă nu au reuşit să o operaţionalizeze. Acum, proiectul de strategie a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, este cel mai concret efort de a crea o forţă militară de sine stătătoare care să nu se bazeze pe activele SUA.

„Avem nevoie de mai multă rapiditate, soliditate şi flexibilitate pentru a ne îndeplini întreaga gamă de sarcini militare de gestionare a crizelor”, se spune în proiectul de plan strategic denumit Busola strategică.

„Trebuie să fim capabili să răspundem la ameninţări iminente sau să reacţionăm rapid la o situaţie de criză, de exemplu o misiune de salvare şi evacuare sau o operaţiune de stabilizare într-un mediu ostil”, se arată în proiect.

Nu toate cele 27 de state membre ale UE ar trebui să participe, dar aprobarea oricărei desfăşurări ar necesita un consens.

UE vrea să-şi formeze propria armată după un concept asemănător NATO

Busola strategică este documentul UE cel mai apropiat de o doctrină militară, asemănător Conceptului strategic al NATO, care stabileşte obiectivele alianţei.

Esenţial pentru UE, Borrell doreşte ca statele membre să se angajeze să „furnizeze active asociate şi factori strategici necesari”.

Din 2007, UE a menţinut grupuri de luptă de 1.500 de militari, dar acestea nu au fost niciodată folosite, în pofida eforturilor de a le disloca în Ciad şi Libia.

Împărţirea grupurilor de luptă în unităţi mai mici le-ar putea face mai flexibile şi mai dislocabile.

„Folosirea modulelor ne va oferi o mai mare flexibilitate pentru a ne adapta forţa la natura crizei… Acest lucru este esenţial dacă dorim să depăşim obstacolele cu care ne-am confruntat în trecut”, se arată în proiectul acestui plan strategic.

Citeşte şi: Germania revine la restricţii: Doar vaccinarea nu poate opri valul de COVID-19

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă