Transelectrica, victima politizării și a infrastructurii învechite. Un blackout este posibil oricând

1 săptămână in urmă 39

Vă mai amintiți de avaria din Sistemul Energetic Național (SEN) care, acum un an, a afectat întreaga Transilvanie? Atunci, specialiștii din Dispeceratul Energetic Național (DEN) au reușit să stopeze la Sibiu propagarea dezastrului.

Din păcate, un episod similar sau mai grav este posibil oricând. Și asta din cauza infrastructurii foarte vechi și a lipsei de coerență a statului român. Pentru că singura strategie legată de acest sector a guvernelor, de orice culoare politică ar fi ele, a fost de a hrăni clientela politica.

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica" – S.A. este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcționarea sistemului și a pieței și pentru siguranța SEN. De asemenea, reprezintă principala legătură dintre cererea și oferta de electricitate, echilibrând permanent producția de energie din piață. Compania gestionează și schimburile de electricitate între țările Europei Centrale și de Vest.

Transelectrica este deţinută în proporţie de 58,7% de statul român prin Secretariatul General al Guvernului şi 41,3% de alţi acţionari. Societatea este administrată într-un sistem dualist, de către un Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere.

117 mii lei pentru rezerve de folie de capac WC

Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport (RET) pe perioada 2020 – 2029, realizat de o echipă de specialiști din Transelectrica, dezvăluie aspecte îngrijorătoare. Concluzia generală este că starea SEN este precară fiind foarte învechită. RET se bazează în special pe realizările din timpul comuniștilor, investițiile din ultimii ani fiind minore.

Din totalul liniilor electrice aeriene (LEA), 83,6% au fost puse în funcțiune între 1960 - 1979, 14,1% între anii 1980 și 1999, iar cca. 2,3% după anul 2000.

Durata de viață normală a LEA este de 48 de ani ceea ce înseamnă că marea majoritate și-au depășit deja perioada de utilizare sau sunt la limită. Iar lucrărilor din ultimii 30 de ani au fost mai mult de „cârpeală”.

Starea tehnică a Reţelei Electrice de Transport este reflectată şi în statistica incidentelor produse. Iar în ceea ce privește LEA, defecțiunile au crescut de la an la an.

Starea tehnică a echipamentelor este evaluată prin calificativele bună/acceptabilă/proastă/inaceptabilă. Din zece transformatoare și autotransformatoare expertizate, cinci au primit calificativul de acceptabil, iar celelalte cinci de proastă. Astfel, s-a ajuns la concluzia că șapte astfel de echipamente trebuie înlocuite.

Și acestea sunt doar câteva aspecte despre starea infrastructurii administrată de Transelectrica. Companie care, doar anul trecut, a cheltuit sume mari de bani pe nimicuri. De exemplu, pentru „Rezervă folie capac WC igienic” a plătit 117.630 lei, iar pentru „Cadouri simbolice diverse ocazii (Crăciun, Paște, Mărțișor, zile naștere, onomastice, delegații străine etc) (pentru activități de protocol)”, 100.000 lei.

Referitor la infrastructură, fostul președinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, Mircea Coșea, în perioada căruia s-a publicat Planul de dezvoltare a rețelei, spune: „Când s-a realizat Planul, am mers în teritoriu, s-a făcut o extindere pe zona Herculane, s-a făcut o extindere la rețeaua națională. De atunci nu am mai auzit să se fi făcut ceva.

Media de vechime a infrastructurii este de 60 de ani. Iar aparatura care a fost luată acum 45-60 de ani nici măcar nu era la acea dată la nivel mondial. Era aparatură adusă din RDG și din fosta Cehoslovacie. Niște lucruri care au funcționat într-o mentenanță foarte costisitoare și care sigur că ne va aduce într-o situație în care un blackout să fie inevitabil.”

L-am întrebat și pe Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă dacă este posibilă repetarea unui eveniment ca cel din 8 ianuarie 2021: „În momentul în care cererea depășește oferta și apar astfel de sincope de natură tehnică, o situație de acest gen este posibilă. Este adevărat că sunt mai multe variante.

Atunci a fost o pană de 15 minute. Se poate rezolva totul în acest interval sau pot fi chestiuni mai grave care să dureze ore sau poate chiar zile. Și să afecteze o arie mai mare. Dezechilibrul de acum începe. Pentru că toate strategiile s-au format pe două principii importante. Prima, România este insulă energetică, care nu mai este valabil.

Pentru că România este acum o piesă într-un puzzle al sistemului energetic european. Și a doua, tot ceea ce se întâmplă acum legat de fonduri, decizii, politici, înseamnă dezvoltarea folosirii energiei electrice.

Că vorbim de mașini electrice, că vorbim de tramvaie sau trenuri, sau de înlocuirea plitei pe gaz cu cea electrică. Toate acestea înseamnă niște consumuri enorme care vor apărea în viitor. La care infrastructura nu face față. Nu știe să facă față.”

Într-un an, trei guverne și trei conduceri la Transelectrica

În vara anului trecut, la șase luni după ce s-a evitat la mustață o catastrofă națională, Guvernul Câțu s-a grăbit să schimbe Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. Apoi, în ziua de Crăciun, a fost schimbat și Directoratul.

Fără prea multe explicații, SGG a demis Consiliul de Supraveghere (care era la început de mandat) și și-a impus proprii oamenii agreați politic. Mai târziu s-a invocat că motivul schimbării a fost neaprobarea bugetului. Practic, Cîțu a înlocuit oamenii lui Orban. Iată ce specialiși a găsit SGG-ul lui Cîțu.

Marius Vasile Morariu este PNL-ist și a fost numit în funcția de președinte interimar al Consiliului de Supraveghere. Susținut de PNL, mandatul său a fost prelungit, până acum, de două ori. Morariu a fost, din 2009, director la Formenerg (școala de formare profesională a Transelectrica).

Morariu a fost acuzat de presă că, imediat după ce a fost numit în funcția de director general al Formenerg, a închiriat un spațiu al societății unui alt PNL-ist pentru ca acesta să deschidă un restaurant cu specific grecesc.

Adina Loredana Dogaru Tulică a terminat Facultatea de Jurnalism și a lucrat la Administrația Prezidențială în mandatul lui Traian Băsescu și apoi la Romexpo.

Claudiu Constantin Năstasă este secretar general al PNL Bacău. A lucrat la Consiliul Județean Bacă, a trecut prin mai multe CA-uri (inclusiv CFR Călători) și este vicepreședintele Autorității pentru Administrarea Activelor Statului.

De un an, Năstasă exercită și funcția de președinte interimar al AAAS după ce USR-istul Ionuț Cătălin Stancu a fost demis de Cîțu. În 2014, pe vremea când Năstasă era vicepreședinte al CJ Bacău, procurorii DNA au făcut mai mult epercheziții la sediul instituției județene. Ancheta a vizat mai mulți funcționari suspectați de fapte de corupție.

În 2011, Societatea Moldo Energy Construct, deținută de Năstasă, consilier județean la acea vreme, a câștigat un contract, în valoare de 308.000 lei, pentru pavarea Pieței Centrale din Bacău. Claudiu Năstasă a susținut că nu a avut nicio legătură cu licitația, însă presa locală l-a catalogat drept un contract acordat pe criterii politice. În perioada 2010-2016, firma lui Năstasă a avut cel puțin 12 contracte cu municipalitatea.

În 2016, Năstasă și-a încercat norocul și la Camera Deputaților.

Victor Florin Dumitriu este un apropiat al lui Florin Cîțu. El a fost unul dintre consilierii de stat din cadrul Cancelariei premierul Cîţu și consilier al acestuia la Ministerul de Finanțe.

Anul trecut, Florin Cîţu a vrut să-l numească preşedintele Eximbank, însă BNR s-a opus. În schimb, a fost numit în Consiliul de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare. O altă sinecură a fost la CFR Comunicații.

Florin Victor Dumitriu a fost şi candidat la Camera Deputaţilor pe listele PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu.

Dimitriu are o lungă istorie în instituțiile statului: în perioada 1991- 1994 a fost expert guvernamental, 1994 - 1997 a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Turismului, 2000 - 2001 a fost secretar de stat, şef al Departamentului pentru Investiţii Străine, 2001 - 2002 a fost secretar general al Eximbank, 2002 - 2004 a fost vicepreşedinte AVAS, 2008 - 2011 a fost consilier pe probleme economice al fostului primar Sorin Oprescu, 2016-2019 a fost consilier cabinet senatorial.

Adrian Nicolae Bălăjan este jurist și a fost consilierul personal al secretarului general al Guvernului, Tiberiu Horațiu Gorun (un alt apropiat al lui Cîțu).

Dumitru Virgil Orlandea este un adevărat balerin prin politică și sinecuri. El și-a descoperit dragostea pentru sectorul energetic după ce a devenit, în 2010, consilierul ministrului Economiei, PDL-istul Ion Artion. De atunci a trecut pe la Compania Națională a Uraniului, Hidroelectrica, OilTerminal, Electrica și Transelectrica.

Dumitru Virgil Orlandea a devenit cunoscut, în 2007, când a fost ales preşedintele organizaţiei judeţene a PNG. A candidat din partea partidului lui Gigi Becali pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Sibiu, dar, în ultima zi de campanie, a anunțat că organizaţia sa îl va susţine pe Ion Ariton, candidatul PDL.

Orlandea a candidat pentru Camera Deputaţilor tot din partea PNG, dar fără noroc. Apoi trece pe la PSD, Orlandea fiind în perioada 2008-2009 şeful de cabinet al fostului ministru social-democrat de Interne, Dan Nica. Devine apropiat al senatorul Sibiu Ion Ariton, al cărui consilier personal devine și ajunge la PDL. A mai lucrat și pentru Sorin Oprescu, făcând parte din staff-ul acestuia de campanie pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

Orlandea este finul controversatului om de afaceri Constantin Samson, celebru pentru scandal de la Fruvimed Medgidia. Orlandea a și lucrat pentru Samson la Mebis SA. Mebis SA este una din firmele folosite de Samson pentru prejudicierea companiei de stat Transgaz. În 2004, Samson trebuia să recupereze debite de circa 300 de miliarde de lei vechi pentru Transgaz.

După ani de tergiversări, timp în care Samson a recuperat aproape întreaga datorie, fără a o transfera, mai departe, beneficiarului Transgaz, afaceristul s-a achitat de o parte din obligaţie cedând societăţii de stat acţiuni la două dintre firmele sale aflate în pragul falimentului. Una dintre acestea a fost chiar Mebis SA. Probabil că pe Orlandea l-a ajutat în viață și cursul postuniversitar de la Universitatea Națională de Apărare, din 2007.

Mihaela Popescu a absolvit și ea un curs postuniversitar la Universitatea Națională de Apărare în 2017, dar este mai tare ca Orlandea că a făcut unul și la Colegiul Național de Apărare. Și se pare că i-au folosit căci, din 2016, a devenit membru în CA al C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., consilier personal pentru patru ministrii ai Justiției (inclusiv PSD-istul Florin Iordache), iar din 2020 a fost director adjunct în Ministerul Justiției.

Până în 2016, doamna Popescu a lucrat la 13 firme în 17 ani, multe cu obiect de activitate în construcții. În majoritatea fie a fost acționară, fie erau deținute de fostul soț.

Acum este căsătorită cu generalul SPP Cristian Popescu.

PSD echilibrează balanța

Ca să echilibreze situația, PSD s-a grăbit să schimbe, anul trecut de Crăciun, Directoratul de la Transelectrica.

Așa că, în plină criză energetică, prima măsură luată de PSD-istul Marian Neacșu după ce a fost uns șef al SGG, a fost să-și pună oamenii în funcții cheie.

Un alt imbold probabil că a fost obținerea de către Transelectrica a primei finanțări din Fondul pentru Modernizare, în valoare de 23 de milioane de euro, destinați dezvoltării infrastructurii energetice de transport. Și doar nu putea fi lăsat PNL să toace singur toți acești bani.

Așa că Neacșu a ales un directorat pe sufletul lui.

Președintele directoratului a fost numit Gabriel Andronache. Andronache a absolvit Academia de Poliție în 1997, o postuniversitară la Drept și, bineînțeles, Colegiul Național de Apărare (în 2014).

Noul şef al Transelectrica a fost ofițer MApN, consilierul ministrului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț și Mediul de Afaceri (PSD-istul Constantin Niță) în 2009, director de cabinet al fostului ministru al Energiei - tot Constantin Niţă și apoi al lui Mihai Tudose la Economie - în 2013-2014.

După care a lucrat doi ani consilier la Biroul de Promovare Economică și Comercială al Ambasadei României de la Paris, apoi la Guvern ca președinte al Consiliului interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat, consilier al premierului Mihai Tudose (PSD), consilierul președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, consilier la EximAsig- CARE (compania de asigurari a EximBank).

Ca sinecuri, Andronache și-a trecut în CV următoarele companii Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica, ELCEN, CNCIR, ENEL, CupruMin, Metrom, Hidroelectrica, Otchim, Metrom.

Soția sa, Raluca Elena Andronache, a fost membru, în perioada 2015-2017, în Consiliul de Administrație al companiei de stat Teletrans, filiala de servicii IT&C a Transelectrica, dar și funcționar consular la Ambasada României de la Paris. Raluca Andronache este, din 2018 până în prezent, manager de vânzări al companiei Teletrans, filiala Transelectrica.

Florin Cristian Tătaru este membru în directorat. El este din Maramureș și a absolvit ASE, mai multe mastere și, ca orice PSD-ist care se respect, a trecut și prin două cursuri la nelipsitul Colegiul Național de Apărare.

În 2001, Tătaru a fost numit ca președinte al Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș, apoi a lucrat la defuncta Bancă Carpatica. În 2009, Tătaru devine director la Direcția Silvică Maramureș. Ia o pauză în perioada 2012-2016 cât a fost deputat PSD de Maramureș, după care revine la Direcția Silvică până în 2017.

Doi ani a fost și membru în directoratul Transelectrica (numit de alt maramureșean, Gheorghe Șimon, ministrul economiei de atunci), iar în 2018 ajunge consilier la Fondul de Garantare a Asiguraților.

Tot parcursul lui Tătaru a fost cimentat de afacerile cu alcool pe care acesta le-a avut înainte de a se lansa în politică. Din acea perioadă a ieșit la iveală și o poveste incredibilă.

Prin 1998, fiind la o firmă care producea spirtoase, Tătaru, împreună cu alt asociat, au răpit un angajat, l-au dus în pădure, l-au umilit și sub amenințarea armei l-au obligat să semneze niște documente. Până la urmă, acuzațiile au fost retrase și cei trei au căzut la pace.

Ștefăniță Munteanu este consilier județean la Buzău din partea PSD. Nu a făcut niciun curs la Colegiul Național de Apărare dar lucrează la Electrica Furnizare din 2019.

Înainte a fost consilier secretar de stat la Ministerul Apelor și Pădurilor, în 2017 a fost numit în funcţia de consilier la cabinetul prim-ministrului Grindeanu și a mai fost secretar general adjunct în Ministerul Turismului și membru în CA al CFR Marfă.

Cătălin Constantin Nadolu este rămas din vechea gardă, numit în iunie anul trecut în Directorat.

El a absolvit Academia de Poliție în anul 2000 după care s-a angajat la Direcția Județeană pentru Sport și Tineret din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului unde ajunge director. Apoi trece la RA APPS și, în 2021, consilier în guvernul României lui Cîțu. De aici decolează cu sarcini precise în funcția de director general al SMART SA (societatea pentru servicii de mentenanță a Transelectrica) și apoi în directoratul Transelectrica.

Anul trecut, deputatul PSD Daniel Ghiță a acuzat că Nadolu a fost numit în aceste funcții cu sarcina de a impune un contract de 700 milioane lei.

„După ce a fost numit director general al SMART SA, dl. Cătălin-Constantin Nadolu a primit sarcina să negocieze și să semneze, pentru o perioadă de 3 ani, cel mai fabulos și fraudulos contract de mentenanță cu TRANSELECTRICA, în contextul în care la finele lunii martie a fost demarată procedura de achiziție publică în acest sens.

Susnumitul a încercat, în a doua parte a lunii iunie, să impună directoratului TRANSELECTRICA, care fusese numit în perioada în care Guvernul României a fost condus de premierul Ludovic Orban, un contract cu o valoare de aproape 700 de milioane de lei, de trei ori mai mare decât valoarea contractului precedent.

Directorii de la TRANSELECTRICA au fost convocați în acest scop inclusiv la o cabană din județul Sibiu, unde directorul general Cătăin-Constantin Nadolu a venit cu contractul semnat pentru SMART.” Acuza deputatul PSD.

Ghiță a mai adăugat că „în pofida presiunilor, directoratul TRANSELECTRICA a refuzat să fie părtaș la o malversațiune atât de frauduloasă și de păguboasă, motiv pentru care Secretariatul General al Guvernului i-a demis pe toți cei cinci directori numiți cu un an în urmă.”

În aceași interpelare, Ghiță mai spunea că „după ce a semnat, contractul-cadru pentru SMART, directorul general Cătălin-Constantin Nadolu are acum sarcina să rezolve semnarea contractului și pentru TRANSELECTRICA.”

Tot Ghiță elucidează și ce l-a mânat pe Nadolu în toate aceste fapte: „Acesta este fiul fostului prefect liberal al județului Vâlcea, Mircea Nadolu, referitor la care au apărut informații în presă că ar fi fost prieten cu părinții primului-ministru Florin Cîțu și că i-ar fi ajutat pe aceștia să dobândească contestata pădure din stațiunea montană Voineasa, în suprafață de 75 de hectare, care figurează, de câțiva ani, în declarațiile de avere ale actualului șef al Guvernului.”

Marius Viorel Stanciu și este leat cu Nadolu în directorat. El este din Giurgiu și, după ce a lucrat pe la mai multe bănci private, în 2017 ajunge consilier la Comisia de Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților de unde, după 11 luni, este numit director general adjunct la FISE Electrica Serv SA și apoi în directoratul Transelectrica.

Despre Stanciu presa a scris că ar fi omul de casă a doi baroni din județul Giurgiu: Toma Petcu, fost lider ALDE și ministru al Energiei, actual PNL și Nicolae Bădălău, om de bază al PSD, fost ministru al Economiei, fost senator și actual vicepreședinte al Curții de Conturi a României. La Transelectrica Stanciu ar fi fost impus de Toma Florin Petcu.

Politizare și deprofesionalizare

Legat de aceste schimbări, Dumitru Chisăliță este de părere că „ Orice schimbare care nu are la bază o abordare sistemică și sistematică este lovită de suspiciunea dată de motivul atât al schimbării cât și a noii conduceri.

Dacă în vară s-au văzut niște pași care păreau că vin să rezolve niște probleme care au rămas agățate de nenumărați ani (cum sunt interconectările externe, dezvoltarea unor puncte legate de niște interconectări interne), acum, după șase luni de zile nu poți spune despre oamenii aceia care au venit și au pus ceva pe masa că nu și-au făcut treaba. Nu poți să faci o apreciere după șase luni de zile.

Am scris și eu despre asta pentru că atunci erau niște elemente care păreau să scoată dintr-o amorțire această companie. Care nu sunt niște elemente noi. Multe din chestiunile care erau vehiculate în proiectul echipei de astă vară erau chestiuni care trebuiau făcute de cel puțin câțiva ani, dacă nu unele de peste zece ani.

Acum, că au schimbat iar, ce poți să spui decât că speri că va fi mai bine. Dar cam atât.”

Mircea Coșea este mult mai dur când vorbește despre aceste schimbări: „ Este un proces de politizare. Mai mult decât de politizare, este de fapt un proces de deprofesionalizare.

Pentru că sunt aduși oameni care trebuie să fie acolo din diferite motive. Este o chestiune de sinecură care trebuie să fie acordată unora. Și acest proces continuă într-un ritm la care eu nu mă așteptam.

În momentul în care a venit guvernul Orban, au fost doi oameni politici care au conceput și manageriat procesul de politizare al companiilor cu capital majoritar de stat. Este vorba despre dl Ionel Dancă și fostul secretar general al Guvernului, Antonel Tănase.

Dânșii au făcut un proces de politizare mai dur și mai neprofesionalizat de cât oricare alt guvern. Venirea noului guvern continuă în același ritm. Ceea ce mă dezamăgește. Apar niște personaje care nu au niciun fel de legătură cu nimic.

Unii sunt menținuți în CA-uri numai pe motive pe care eu nu le înțeleg. O persoană care a rămas în într-un CA mai mulți ani, a rămas pentru că probabil are o susținere de undeva. Deci depinde în general despre politizare.”

Citeste si:

 ”Este un liberal care îşi face treaba foarte bine”. Ce riscuri sunt să piardă șefia PNL

Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat marți, 11 ianuarie, că are o relație strânsă cu premierul Nicolae Ciucă, apreciind că acesta ”își face treaba foarte bine”. ”Este o...

Peste 50 de școli din București riscă să intre în online de săptămâna viitoare. Câți elevi sunt vaccinați anti-Covid

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat marți, 11 ianuarie, că 54-55 de școli vor face cursuri online de săptămâna viitoare dacă rata de infectare depășește trei cazuri la mie...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă