Trafic rutier: băi, criminalilor, omorâți-mă mai ușor

2 luni in urmă 99

Este vorba de traficul rutier de zilele astea din oraș. Mașinile, în plin COVID, au devenit arme de apărare. E plină strada zi și noapte. Unde se duc turbații? Nu știu. Hâța-hâța. Hai la mare? Hai la munte? Slab! Se practică: hai până la colț, hai până la șaorma, hai 2 blocuri, 2 case mai încolo. Strada e plină de luzări care nu mai știu “ce-i s-o iei la picior”/ “doi pași pe jos/face glezna frumos.” Și și-au luat mașini 4X4 la mâna a doua, pe credite. E jale. Și-au luat tancuri ca să meargă, repet, doi păsuți. Uite-i! Am scos și eu mașina din parcare, după 7-8 zile. Uite ce-am pățit.

În primul rând, se verifică teoria socială. Nu faci nimic, nu faci un pas din casa ta, ești pasiv într-o lume dementă, oricum ai fi, ești băgat în horă, ești strivit de gloata care intră în mișcare browniană. Este vorba de mașina mea acum. Am pus-o la umbră pe o străduță interzisă. Eh, o dată că tot soiul de șoferi mi-au blocat-o. “Avem o lucrare în bloc”, “Ne scuzați 2 minute am avut treabă!” - băi, ce hahalere… Iar mașina era plină de rahați de porumbei, pescăruși, câini dingo. Ca să ies, mi-a luat mult să mă lupt cu oamenii și rahații. Deci, într-o fundătură de lume.

Apoi, ies pe stradă. Unul îmi taie calea și mă claxonează. Unul mă depășește pe Traian, din față venind un autobuz. E zebră? Trec trei pe zebră speriind o femeie c-un copil. Claxon acolo că are strada ailaltă prioritate, claxon dincolo că l-am lăsat pe un amărât să intre de pe un drum lateral. Claxon că nu trec pe galben. Claxon și deget aici, dincolo mi-o ia unul în față numai de al dracului. Era drum liber. M-a depășit din spatele meu pornind și uite-l, tăindu-mi fața. Sunt năuc deja. Urechea mi-e fricoasă. Unul sare în fața mea din dreapta de pe drum fără prioritate. Merg încet. Ăștia vor să mă ucidă! Nu se respectă nicio regulă, eu, luzăr, amărât, autist, cu o mașină plină de rahat, o iau după reguli. Greșit!

Psihologia ăstora scăpați din cușca de COVID e să atace, să omoare, "s-o calce". Îl văd pe unul cu un Range Rover cum pe o stradă îngustă o taie cu 100 pe oră. Pornește de la colț, demarează, apoi pune frînă după 100 de metri că e traficul blocat. Astea-s cele mai țărănești. Demaraj, claxon să te dai la o parte, apoi, frână bruscă. E blocat. Râd, dar ăla e “criminal” și criminal. L-a dilit statul în casă! Niciun polițist nu-i în stare să oprească nebunii ăștia. Nicio lege nu respectă. Nu-i interesează nimic. Nici degetele ridicate a m-e, nici urletele, nici claxoanele, nici amenzile. Pur și simplu lumea a înebunit.

Mașinile se “îmbrățișează”, se tamponează ușor, se belesc la table ca nebunele într-un soi de viol descreerat. Oamenii, de la volan, sunt dumnezei, draci, mătărângi fără cap, suflet. Se oprește milimetric de fundul ăluia din față, se bușesc sistematic creierii. E zgomot de fiare, de table deslănțuite. Opriți-vă, băi, criminalilor. COVID_ul o să vă bage iar în casă. Bucurați-vă de aer, de libertate, de lumina soarelui. Am mare oftică pe ăia care-și lasă minute, ore-n șir mașinile cu aer condiționat deschis. Ei pleacă să-și cumpere țigări, să ia o pâine. Parchează în mijlocul străzii, cu aer condiționat deschis și-i vezi în chiloți că vin de la Mega cu o pâine și un pachet de țăgări. Mașinile dau noxe la greu. Ce respect pentru climă, pentru viață. A dat turbarea în oameni după ieșirea din COVID. Și regula este: îmi respect nebunia, să moară toți, să trec eu cu nesimțita mea de mașină!

TREBUIE VĂZUTE STATISTICILE. Cred că de lock-down toți și-au luat de pe emag mașini 4X4. De unde au bani, frate? Deci, n-au stat să se gândească la soartă, de încălzire globală, la mâncare de pangolin toxică. Nu. Ei mâncau liliac fript și cumpărau mașini de lux. Bucureștiul e plin de luxuri de astea și sunt pe mâna unora care n-au decât o regulă în cap, conștient sau nu spusă: Celălalt trebuie strivit!

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă