Tolo: De ce nu demisionează Vlad Voiculescu?

1 lună in urmă 52


„Nu poți să nu râzi când vezi ce se inventează”, a răspuns Dan Barna când Sorina Matei l-a întrebat, pentru Mediafax, dacă Vlad Voiculescu mai stă ministru al sănătății. Râsul lor, plânsul nostru.


Liderul USR consideră că ruptura dintre premierul Cîțu și ministrul Voiculescu e invenția „marketingului de media”. Nu e clar ce înseamnă „marketing de media” în gândirea politică a lui Dan Barna, dar definițiile mai pot aștepta, pentru că nu media guvernează țara.


<strong>De ce n-au mers Voiculescu și Arafat să discute, cu două zile înainte, vreme de măcar o oră cu pacienții de la Foișor?</strong><br>


Uneori superficială și întotdeauna enervantă, presa are rolul ei. În anumite situații, e adevărat, eșuăm și nu ne facem treaba de ziariști. Dar nu presa mută bolnavii de la Foișor noaptea. 


Și nu jurnaliștii i-au împiedicat pe Vlad Voiculescu și pe Raed Arafat să se deplaseze personal, cu câteva zile înainte de mutare, ca să discute cu pacienții. Cine știe care era reacția oamenilor dacă li se explica: ”Poate salva vieți decizia dumneavoastră de a nu vă mai opera acum sau revenirea acasă cu câteva zile înainte”? 


<strong>Poate că oamenii acceptau din proprie inițiativă, având sentimentul că mutarea lor contează, face bine, nu e o formă de a fi împinși pe toboganul arbitrariului și al lipsei de sens. </strong><br>


Pentru asta însă, Vlad Voiculescu ar fi trebui să considere acei pacienți drept responsabilitatea sa. Ceea ce înțelegem că nu e ceea ce crede, de vreme ce i-a pasat retoric la Primărie. Mai exact la ASSMB. Imaginați-vă unde s-a ajuns, să consideri că un pacient mutat peste noapte trebuia gestionat de o instituție anonimă a primăriei.


<strong>În anii de când apără, just, sistemul public de salvare și de medicină de urgență, Raed Arafat spune mereu că ”nu putem să pasăm această răspundere la privat sau altora. Căci, la finalul zilei, cetățenii tot la stat se uită, de la noi așteaptă soluții”. </strong><br>


Exact această logică se aplică acum. Lăsați Primăria, ASSMB și alte abrevieri de neînțeles! Pacienții sunt ai instituțiilor reprezentative ale statului: Ministerul Sănătății și, în cazul mutării de criză, Departamentul pentru Situațiile de Urgență. 


Aici, premierul Cîțu are integral dreptate: Voiculescu nu poate fugi de răspundere. Tratamentul pacienților se circumscrie, prin lege, sferei de acțiune a MS. 


Pe de altă parte, așa cum MS răspunde pentru fiecare bolnav, Guvernul e dator să protejeze fiecare român. Bolnavii îi aparțin lui Voiculescu, cei încă sănătoși, lui Cîțu.


<strong>Iar politica permisivă a premierului Cîțu vine în conflict cu recomandările Ministerului Sănătății. În mai multe guverne europene se consumă această dezbatere internă. Specialiștii recomandă ceva, iar creatorul de politici publice macro are o altă opinie. </strong><br>


Diferența la noi e că nu e deloc clar pe ce se bazează Guvernul când nu ia măsuri combinate, dinamice și stricte de limitare a valului trei. 


Țări sau state din SUA care au 30%-40% dintre adulți vaccinați cu cel puțin o doză se confruntă cu o creștere a spitalizărilor și cu o rată de mortalitate îngrijorătoare. Noi vom ajunge la 30-40% dintre adulți vaccinați abia peste multe, foarte multe luni. Și, atunci, pe ce ne bazăm ca să trecem puntea suferinței cu cât mai puțini morți? Sau nu mai contează bolnavii, urmările, cei plecați dintre noi?


Posesor, dinspre spitale, a unei necesități a acțiunii urgente, Vlad Voiculescu nu poate să o aplice, atât pentru că nu vrea restul guvernului, cât și pentru că el n-a reușit să-și prioritizeze acțiunile. În plus, n-are oameni. Ministrul a început lucrul pe multe fronturi ale sistemului de sănătate și asta a fost o eroare pentru o astfel de perioadă. 


<strong>Voiculescu reproșează partenerilor de guvernare că nu realizează gravitatea situației valului trei, dar la rându-i nu arată că mobilizează sistemul medical în acea direcție, cu suficientă determinare. </strong><br>


Între timp, ministrul Sănătății a și ajuns un soi de ”butoi cu pulbere al Coaliției”. Prea puțin racordat la pragmatism, sedus de bula susținătorilor săi pasionali, Vlad Voiculescu nu realizează că, uneori, să ai dreptate pe fond face mai mult rău, dacă nu știi sau nu poți să pui această versiune în aplicare. 


Demisia sa, explicată prin diferența de concepție și prin tragerea publică a unui semnal de alarmă, pare ceva de neacceptat pentru USR-PLUS și, mai ales, pentru fanii săi. Dar rămânerea cu un premier care te califică public drept lipsit de onoare înainte ce va aduce? Se va acutiza și se va personaliza și mai mult întregul conflict. 


Dacă ministrul pleacă, e o șansă ca politicienii din coaliție să înțeleagă că Sănătatea nu poate rezista în următoarele luni fără sprijinul politic al unor măsuri impopulare. 


<strong>Dacă rămâne, discuția va continua să fie despre Vlad Voiculescu, ceea ce e un alibi care maschează neputința și incompetența pentru toate taberele politice. Inclusiv pentru Opoziție, care joacă ca la galerie.</strong><br>


Alexandru Rafila a ajuns, din reprezentant al României la OMS și om care-și măsura cuvintele, un parlamentar PSD care face glume misogine de cabană despre secretarul de stat de la MS Andreea Moldovan, vinovată pentru calitatea de a fi femeie ”ascetă”. 


Asta doar pentru că, venită de pe frontul Covid, doctorul Andreea Moldovan și-a rostit opinia de specialist și responsabil guvernamental: fără măsuri ferme, numărul morților va continua să ne bântuie.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă