TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Mobilă şi durere'' (1979)

1 lună in urmă 15

Piesa de teatru "Mobilă şi durere", scrisă de Teodor Mazilu, a fost prezentată în premieră absolută, la 29 noiembrie 1979, de Teatrul de Stat din Oradea, în regia artistică a lui Mircea Cornişteanu. Din distribuţie făceau parte actorii Liviu Rozorea, Nicolae Barosan, Eugen Harizomenov, Elisabeta Jar, Florenţa Manea, Nicolae Toma, Cristina Şchiopu. Actorul Liviu Rozorea a fost distins pentru rolul Sile din această piesă cu Premiul revistei "Tribuna" pe anul 1979, menţionează site-ul teatrului din Oradea, https://teatrulreginamaria.ro.   Sursa foto: teatrulreginamaria.ro   Autorul comediei, Teodor Mazilu, spunea că "Artă fără morală nu există (...). Numai că arta nu conţine legi de morală şi paragrafe, ci caută să surprindă morala în raport cu mişcarea dramatică a vieţii, supunând-o unui proces de transfigurare, specific acestei admirabile căi de cunoaştere a lumii", potrivit site-ului amintit. Dimitrie Bălan nota, într-o cronică a piesei din revista "Familia" (decembrie 1979), că s-a spus "în repetate rânduri că dramaturgia lui Teodor Mazilu este cea a unui moralist, iar comedia 'Mobilă şi durere' nu face excepţie". În opinia acestuia, "sub lupa dramaturgului se află două destine negative, ce au în comun aceeaşi trăsătură: prostia. Sile, directorul cooperativei 'Avântul mobilei', parvenit şi mitocan, este mândru că a ajuns să piardă la jocul de cărţi, pentru că 'asta li se întâmplă numai boierilor' şi consideră că trecerea de la popa-prostu la pocher este marea realizare a vieţii lui. Gore, josnicul său subaltern, caută să dea dovadă de o disciplină perfectă, prin disciplină înţelegând 'totalitatea eforturilor unui subaltern pentru a părea mai prost decât şeful său'".   Sursa foto: nottara.ro   "Râvna de a acapara caracterizează toate personajele din piesă: fiecare îşi doreşte posturi de conducere, călătorii în străinătate, câini de rasă, tablouri de valoare, dar când vine vorba să dea, imoralitatea şi zgârcenia îi fac total neputincioşi. Toate valorile sunt răsturnate, chiar respectarea legii devine descalificantă. Orice sentiment moral este falsificat într-un întreg proces de alienare, de pierdere a atributelor ce definesc starea de normalitate a fiinţei umane", se arată în prezentarea piesei pe site-ul https://teatrulreginamaria.ro. În 1980, Teatrul Bulandra din Bucureşti a montat piesa "Mobilă şi durere" în regia lui Nicolae Scarlat, avându-i în distribuţie pe actorii Petre Lupu, Constantin Florescu, Ovidiu Schumacher, N. Luchian Botez, Lucia Mara, Tora Vasilescu, conform site-ului cimec.ro.   Sursa foto: cimec.ro   Tot în 1980, piesa a fost pusă în scenă şi la Teatrul Naţional din Cluj, în regia lui Mircea Marin. Distribuţia includea actorii: Stan Bucur, Dorel Vişan, Mihaela Gagiu, Lucia Wanda Toma, Gelu Bogdan Ivaşcu, Ion Marian, Ion Moraru, Maria Munteanu, Wilhelm Schillo, Alexandru Titrus, conform site-ului http://www.teatrulnationalcluj.ro. Şapte ani mai târziu, la 13 decembrie 1987, avea loc premiera piesei la Teatrul Dramatic din Galaţi, în regia lui Victor Ioan Frunză, precizează site-ul http://www.fanitardini.ro. În acelaşi an, piesa a fost jucată şi pe scena Teatrului Naţional din Craiova, în regia semnată de Cristian Hadjiculea. Una dintre cele mai cunoscute viziuni regizorale ale piesei îi aparţine lui Alice Barb, care prezenta, în 2013, comedia "Mobilă şi durere" pe scena Teatrului Nottara din Bucureşti.   Sursa foto: nottara.ro "Aceasta este o poveste despre fericire. Mulţumesc Teatrului Nottara că m-a invitat s-o spun. Le mulţumesc colegilor că am adus-o la lumină. Şi îi mulţumesc lui Teodor Mazilu că a scris-o", declara regizoarea Alice Barb, potrivit site-ului https://www.nottara.ro. Distribuţia teatrului bucureştean reunea actori ca Gelu Niţu, Ion Besoiu, Şerban Gomoi, Mircea Teodorescu, Ştefan Bahnaru, Ada Navrot, Dani Popescu, Ioana Calotă. Pe lângă aceştia, cel care dădea un element aparte spectacolului era Costel Istrate, un virtuoz al ţambalului.   Sursa foto: nottara.ro   "'Mobilă şi durere' abordează un subiect actual, al îmbogăţiţilor peste noapte, lipsiţi de aspiraţii; ei se refugiază în dorinţe meschine, gânduri de răzbunare, şi achiziţionează lucruri minore şi lipsite de utilitate. Într-o societate în care banii şi aparenţele primează, rivalităţile se găsesc la tot pasul. Sile şi Paul, amândoi proprietari de fabrici de mobilă, se detestă astăzi, deşi au fost odată prieteni. Lizica se angajează într-o căsnicie numai pentru a se răzbuna, şefii sunt trădaţi de subalterni, iar petrecerile se ţin numai pentru a impresiona", scria Monica Matei în prezentarea piesei, pe site-ul https://www.nottara.ro. În 2014, spectacolul regizat de Alice Barb a fost jucat şi la Buzău, la Festivalul VedeTeatru. "Viaţa necizelatului Sile este închinată 'sfintei sute' (de lei), iar frumuseţea naturii şi arta îi repugnă. El vede în copaci numai imaginea mobilei de proastă calitate pe care o produce şi pe care nu vrea să o folosească. Din acest motiv, în biroul său regăsim mobilier elegant cumpărat din consignaţie. (...) Tragicomicul situaţiilor şi jocul actoricesc sunt punctate prin ilustraţia muzicală susţinută live (...). Absenţa sentimentelor şi tristeţea simulată se unduiesc pe tema muzicală a filmului 'Love story' cântată la ţambal, spre deliciul publicului care se amuză (...). Nota balcanică inserată subtil este unul dintre multiplele elemente originale aduse de regizoarea Alice Barb care nu se îndepărtează deloc de textul lui Teodor Mazilu, dar îl transpune în lumea contemporană, arătând cât de actual poate fi", scria Elena Simion într-o cronică de teatru din 2013, potrivit site-ului https://www.ziarulmetropolis.ro.   Sursa foto: nottara.ro   Sile Gurău (interpretat de actorul Gelu Niţu) şi Paul Arnăutu (interpretat de actorul Ion Besoiu) sunt directorii unor cooperative care produc mobilier - "Avântul mobilei" şi "Progresul mobilei". Cei doi reuşesc să se îmbogăţească, dar apare şi o rivalitate între ei. După ce Paul se însoară cu Lizica (interpretată de actriţa Ada Navrot), fosta amantă a lui Sile, hotărăşte să se căsătorească şi el, spunându-i lui Gore, subalternul său, că vrea o femeie tânără şi frumoasă. "Am şi eu nevoie de o femeie tânără şi frumoasă cum are Paul Arnăutu, care să mă iubească şi să mă înşele discret. (...) Mai bine să mă înşele o zeiţă decât să-mi fie credincioasă o bucătăreasă", spune Sile. Gore îl sfătuieşte să plece într-o excursie la munte, poate va cunoaşte o femeie aşa cum îşi doreşte. Sile îi urmează sfatul şi pleacă. În acelaşi timp, Gore îi spune Melaniei (interpretată de actriţa Ioana Calotă), iubita sa, că nu-i poate oferi câine şi apartament, cum îşi dorea femeia, trimiţând-o şi pe ea la munte, să-l caute pe Sile şi să se mărite cu el. În timp ce se plimba pe cărări de munte, Sile gândea cu voce tare: "Dacă urăsc un lucru pe lumea asta, sunt două lucruri: munca, cărţile şi copacii. (...) Am colindat toată ţara, am vizionat munţii, am inspectat pâraiele, monumentele istorice. M-am schingiuit cu hrană rece şi nu mi-am găsit fericirea în braţele unei femei burgheze, sufrageria mă-sii de viaţă! Uite cum se uită la mine prăpăditul, subalternul ăla de brad! Las că-l fac eu mobilă!". Până la urmă, Melania şi Sile se întâlnesc în munţi, se logodesc "pe ruta Bucureşti-Comarnic" bând din aceeaşi sticlă de bere, apoi se căsătoresc.   Sursa foto: nottara.ro   Rivalitatea dintre Sile şi Paul le "contaminează" şi pe Lizica şi Melania. Cele două se întrec una pe alta în tablouri cumpărate ori în rochii comandate la croitorese. Când Lizica îi mărturiseşte lui Paul că Sile i-a fost amant, el răspunde: "Păi e normal, doar ţi-a fost şef". Supărată, Lizica îi reproşează: "Mi-ai spus că mori şi n-ai murit, mi-ai spus că mă duci în Bahamas şi nu m-ai dus, se duce în schimb Melania!". În final, când Paul moare, Lizica spune: "Dumnezeu să-l ierte... Şi să ajungă în iad, că m-a lăsat săracă!". Referindu-se la dramaturgia lui Teodor Mazilu, actorul Ion Besoiu declara: "Personajele lui sunt foarte greu de interpretat; au o anumită cheie comică pe care trebuie să o găseşti. Ele trebuie jucate nu cu conştiinţa că joci o comedie, ci trebuie jucate real, cu credinţa că personajele sunt adevărate, că nu trebuie şarjate. Dramaturgia lui are atâta suculenţă, iar personajele sunt atât de trainic şi serios construite, încât actorul nu trebuie să se străduiască foarte mult. Şi, categoric, nu trebuie să joci cu ideea că trebuie să prezinţi comicul de situaţie şi al limbajului. Sigur, au fost o serie de dramaturgi, comediografii epocii comuniste, care au scris câteva comedii foarte izbutite, chiar şi Baranga, chiar şi Băieşu. Dar, cred că Teodor Mazilu e deasupra tuturor", conform site-ului https://bucurestiivechisinoi.ro/. Varianta regizorală realizată de Victor Ioan Frunză pentru piesa "Mobilă şi durere" a fost jucată, în 2014, la Centrul Cultural pentru UNESCO "Nicolae Bălcescu" din Bucureşti, avându-i în distribuţie pe George Costin, Adrian Nicolae, Andrei Huţuleac, Alexandru Pavel, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Alexandra Fasolă, Irina Bucescu, Mihaela Velicu, potrivit site-ului https://www.uniter.ro. În 2015, această variantă a fost nominalizată la Premiul pentru cel mai bun spectacol. Aceeaşi montare regizorală, cu aceiaşi actori, a fost jucată şi la Teatrul Dramaturgilor Români. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)   Sursa foto: nottara.ro
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă