Tatăl lui Ionuț Gologan, românul condamnat în Malaezia pentru trafic de droguri: „Copilul meu e piele și os”

1 lună in urmă 25

20 de ani de închisoare și 10 lovituri de bici a fost pedeapsa primită de Ionuț Gologan, 29 de ani, prahoveanul prins cu droguri pe aeroportul din Kuala Lumpur, care fusese inițial condamnat la moarte. Într-o mărturie emoționantă pentru Observatorul Prahovean, Dumitru, tatăl tânărului, spune că nu și-a pierdut speranța că-l va revedea, într-o zi, acasă.

Ionuţ Gologan, din localitatea prahoveană Telega, a fost prins, pe data de 26 iunie 2012 pe aeroportul din Kuala Lampur, Malaezia, cu 2,5 kilograme de droguri de mare risc. Lucra ca șofer, part-time, pentru o firmă de transport din Germania. Cărăușia l-a costat scump de prahovean. A fost dus imediat într-o puşcărie de maximă siguranţă. Magistrații malaezieni l-au condamnat la moarte prin spânzurare. Pe 26 ianuarie 2016 s-a judecat recursul în cazul la Curtea Federală de Justiţie a Malaeziei, care a reconfirmată pedeapsa capitală.

În 2018, guvernul din Malaezia a decis abolirea pedepsei automate cu moartea pentru traficanții de droguri. Iar pedeapsa a fost preschimbată în 20 de ani de închisoare.

Ionuț a fost crescut doar de tată, mama abandonându-l la naștere, și o bunică, acum în vârstă de 89 de ani. A fost un copil sărac și, spun vecinii, probabil tocmai această sărăcie l-a determinat să își dorească să facă bani repede și ilegal.

„Băiatul meu a rămas fără dinți în gură, a fost bătut și chinuit, a slăbit piele și os de nimeni nu l-ar mai recunoaște”, spune încercatul părinte.

Tatăl tânărului încă mai speră să își vadă băiatul acasă.

„Măcar știm că nu-i vor pune ștreangul de gât”.

„E greu, e foarte greu. E singurul meu copil. Am fost ajutat cu bani, dar ce folos… Sentința e aceeași. Nu există acord diplomatic între cele două țări. Copilul meu a fost folosit. Nici nu știa ce e în bagaj, la momentul la care i s-a găsit metamfetamina. Era un copil amărât de la țară, folosit de alții drept cărăuș. Ce-o fi fost în mintea lui? Nici nu mai contează. Măcar știm că nu-i vor pune ștreangul de gât”, spune Dumitru Gologan.

Întreaga viața i-a fost distrusă, arată îngrozitor, nici vocea nu i-o mai recunosc când mai vorbim la telefon. Vrea în țară, vrea acasă, dar legile sunt foarte dure acolo pentru trafic de stupefiante. Ne e foarte dor de el, știm că a greșit, dar nu merita o așa soartă.

Dumitru Gologan:

Foto: Libertatea

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă