Țara cu două războaie, chiar la granița cu România. "Se pare că totul este în regulă și apoi, brusc, moare cineva"

1 lună in urmă 12

Oamenii din estul Ucrainei trec printr-o dublă dramă. Încearcă să supraviețuiască în contextul a două războaie: conflictul de șapte ani dintre forțele ucrainene și separatiștii susținuți de ruși și pandemia. "Se pare că totul este în regulă și apoi, brusc, moare cineva. Într-un moment ești aici și în următorul nu mai ești" este tabloul descris de un locuitor dintr-una din zonele cel mai afectate de Covid-19.

150.000 de soldați ruși s-au adunat în zona disputată din Crimeea și de-a lungul frontierei ucrainene, în aprilie. După săptămâni de exerciții militare, trupele s-au retras, dar au lăsat în urmă teama că oricând conflictul poate reînvia și escalada.

"Este ca și când ai locui în Cernobîl. Nimeni nu ne vrea și nu are nevoie de noi", povestește pentru Euronews Ivan Nahorniux, un localnic din Vodiane, localitate aproape de linia de contact dintre cele două fronturi.

Pandemia într-o zonă de război

În Stanytsia Luhanska, în zona controlată de guvern, efectele pandemiei sunt vizibile în mod izbitor. Acolo se află singurul punct de trecere de-a lungul liniei de contact de aproape 500 de kilometri și a graniței dintre cele două fronturi. Libertatea de circulație a fost afectată și de război, și de Covid. Dacă înainte de pandemie, pe acolo treceau zilnic până la 17.000 de oameni, acum abia mai sunt 2.000 care traversează acest punct de control, spune Olenha Hrekova, reprezentant al unui ONG pentru protecția drepturilor omului.

Oamenii treceau pe aici înainte de pandemie pentru a-și ridica pensia, pentru a-și vedea familiile și pentru a-și rezolva diverse probleme legale. Mulți făceau asta zilnic pentru a-și vinde produsele, fiind modul în care au reușit să câștige bani în timpul conflictului armat. Acum, afacerea a căzut, iar oamenii au rămas mai săraci și mai izolați.

Oamenii ajung să traverseze doar dacă au o problemă care trebuie urgent rezolvată. Spun că nu au bani să plătească pentru testele Covid, așa că evită să mai treacă prin zonă.

Asistentă medicală responsabilă pentru 1.200 de oameni

În Peredilske, localitate aflată la doar 5 kilometri de linia de contact, se află un centru medical pentru pacienții care locuiesc în cele mai periculoase zone din estul Ucrainei. Oksana, o asistentă medicală de acolo, are grijă de peste 1.200 de oameni din două sate. Ea spune că lipsa personalului medical se simte și mai acut acum.

Lupta cu cel de-al treilea val de Covid face ca locul de muncă din centru să fie și mai riscant. În centre precum cel din Peredilske nu sunt disponibile teste Covid, așa că majoritatea personalului medical a fost deja infectat. "În zonele roșii, mulți oameni s-au infectat. Oamenii nici nu vor să meargă la medic", spune Oksana.

Potrivit Médicos del Mundo, sistemul de sănătate ucrainean deja slăbit are nevoie de un plus de 40% de angajați pentru a face față pandemiei. Potrivit acestui ONG susținut de UE, țara se confruntă cu o criză de medici generaliști, specialiști în boli infecțioase și anesteziști.

În plus, unitățile care au fost organizate nu îndeplinesc cerințele sanitare și sanitare. Chiar și spitalele specializate Covid-19 aflate mai departe de linia de contact se luptă să facă față situației. Spitalul de boli infecțioase din Konstiantinivka este ocupat la capacitate maximă, și încă mai este nevoie de paturi de personal medical. Medicii lucrează ore suplimentare și tot nu este suficient.

Aprovizionarea cu oxigen este o altă problemă uriașă pentru spitalele din întreaga regiune Donetsk. De exemplu, Konstiantinivka are nevoie de 70 până la 80 de tuburi de oxigen pe zi, dar își pot permite doar 50.

Criza pandemică este departe de a se încheia

Deși numărul de cazuri Covid-19 a înregistrat o scădere în Luhansk și Donetsk, cele două regiuni afectate direct de conflict, criza pandemică este departe de a se încheia. Numărul infectărilor noi este mai mic, dar sunt mai mulți pacienți în stare critică. Mulți sunt tratați acasă fără a li se asigura medicația adecvată.

Deși măsurile de izolare au contribuit la diminuarea răspândirii virusului, condițiile dificile de viață cauzate de conflict duc la noi focare.

În satul Opytne, la mai puțin de un kilometru de linia de contact, se văd cel mai bine urmele conflictului. Înainte de conflict locuiau acolo 800 de locuitori, acum mai sunt doar 40. Apa și gazul au fost întrerupte de aproape șapte ani.

În Opytne nu sunt cazuri de Covid. Nimeni nu intră și nu iese fără autorizație militară. Aceasta înseamnă că rezidenții sunt pe deplin dependenți de ONG-ul susținut de UE, People in Need, pentru apa pe care o primesc la fiecare două săptămâni. Fără acces la apă curentă și salubrizare adecvată, pentru locuitorii de aici ar fi extrem de greu să facă față pandemiei.

Peste jumătate de milion de oameni trăiesc în zone direct afectate de conflictul armat. 30% dintre ei sunt vârstnici. Aceste zone sunt supuse continuu schimbului de focuri de armă, iar oamenii sunt expuși minelor rămase neexplodate.  

Vaccinul, singura speranță pentru a se pune capăt cel puțin unui război

În multe alte zone afectate de conflict, izolarea nu a fost suficientă pentru a scăpa de pandemie. Ivan se numără printre rezidenții infectați din Vodiane. El a fost dus la un spital specializat în februarie și acum se recuperează după boală. Este unul dintre norocoși. Peste 12.000 de persoane au fost spitalizate în zone afectate de conflicte în 2020.

"Covid este al doilea război. Pare că totul este în regulă și apoi, brusc, moare cineva. Într-un moment ești aici și în următorul nu mai ești", povestește Ivan.

El și soția sa cred că vaccinul le va salva satul, în ciuda campaniei de vaccinare lentă a Ucrainei. Speranța stă în COVAX, programul care ar urma să furnizeze până la sfârșitul anului 20% din necesarul de vaccin al țării, adică echivalentul a opt milioane de doze. Vaccinurile sunt așadar arma care va ajuta să se pună capăt cel puțin unui război din Ucraina.

Editor : Georgiana Marina

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă