Suvenirurile din papură, tot mai rare în Delta Dunării

2 luni in urmă 15

Unii operatori de turism din Delta Dunării se plâng din cauza faptului că nu găsesc obiecte din papură pe care să le ofere vizitatorilor amatori de suveniruri din rezervaţie, iar coordonatorul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, Iuliana Titov, susţine că cererea pentru aceste produse este scăzută.

Reprezentanta unui complex turistic din Mahmudia, Aura Popescu, a declarat, pentru AGERPRES, că în ultimii ani a încercat să promoveze produsele din papură.

„Nu le-am vândut, le-am oferit cadou celor care le-au apreciat foarte mult, dar nu am mai găsit să le achiziţionăm. Acum câţiva ani, în sat, a fost un atelier deschis pe fonduri europene, dar nu mai funcţionează”, a afirmat Aura Popescu.

Ea a mai spus că turiştii care ajung în Mahmudia sunt interesaţi de produsele artizanale.

„Oamenii întreabă de suveniruri. Noi am păstrat cele două pălării şi coşuleţul din papură să dea bine în recepţie. Dar probabil dacă era un stoc mai mare şi ar fi fost în vânzare, cred că ar fi fost interesaţi. Vizitatorii sunt interesaţi de suveniruri şi cred că acesta este un suvenir foarte frumos”, a menţionat reprezentanta complexului turistic din Mahmudia.

Coordonatoarea Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Tulcea, Iuliana Titov, a declarat că, în urmă cu şase ani, în cadrul unui proiect, a identificat în judeţ aproximativ 100 de cunoscători ai împletiturilor din papură.

„Din păcate, pe teritoriul judeţului nostru nu avem ateliere foarte ample cu mulţi angajaţi, cum erau odată, pentru că şi cererea pentru aceste produse s-a diminuat. Am trecut şi peste un an în care nu au avut loc evenimente artistice ample, de tipul festivalurilor, târgurilor, care atrăgeau aceşti meşteri locali şi care foloseau aceste evenimente ca prilej să-şi vândă produsele”, a afirmat Titov.

Ea a mai spus că există localităţi în care se mai practică acest meşteşug şi a enumerat printre ele Luncaviţa, Frecăţei, Mahmudia, Lunca şi Chilia Veche.

„Altădată, meşteşugul se învăţa într-o joacă. Era un firesc al lucrurilor care aducea continuitate şi permanenţă şi o anume imagine a locurilor noastre, o imagine care crea şi unicitatea locului. (…) Erau bine-cunoscute ţărăncile din Agighiol, Zebil care veneau la piaţă cu coşniţe, coşuri mari de piaţă făcute din papură. Planta fiind rezistentă şi un bun izolator, produsele aduse în piaţă, laptele şi legumele, în aceste coşniţe nu se stricau. Astăzi, aceste obiecte nu-şi mai au utilitatea, dar nostalgicii au găsit altele tip coş, geantă, poşetă în care papura se îmbină cu materialul textil, obiecte care atrag doamnele şi domnişoarele”, a mai spus Iuliana Titov.

În urmă cu aproximativ 10 ani, o organizaţie neguvernamentală a realizat un proiect european pentru înfiinţarea unui atelier de împletit papura la Mahmudia. După încheierea proiectului, investiţia ar fi trebuit să fie susţinută de comunitatea locală.

sursa foto: Facebook\ Iarmaroc Design Fair Tulcea

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă