Superliga Europei: ce înseamnă, de ce au ajuns echipele mari la această soluție și de unde vine valul de opoziție

3 săptămâni in urmă 5

Planul unora dintre cele mai mari cluburi de fotbal din lume de a începe o nouă Superligă Europeană (ESL) a atras reacții puternice și opoziția unor lideri politici importanți. Cluburile implicate spun că Superliga Europeană este despre fotbal, dar criticii inițiativei sunt de părere că nu este nimic altceva decât o mișcare cinică condusă de lăcomie, potrivit BBC.

Care sunt planurile Superligii Europene

Douăsprezece cluburi s-au înscris în ESL: șase dintre ele din prima ligă engleză - Premier League (Arsenal, Chelsea, Liverpool, Manchester City, Manchester United și Tottenham) și AC Milan, Atletico Madrid, Barcelona, ​​Inter Milano, Juventus și Real Madrid.

Cluburile fondatoare își doresc o nouă competiție în mijlocul săptămânii, cu echipe care continuă să concureze în ligile naționale. Superliga ar urma să aibă 20 de echipe și ar urma să înlocuiască pentru respectivele formații Liga Campionilor. Dintre acestea, 12 membre fondatoare și încă trei, care încă nu au aderat, ar fi membre permanente și nu s-ar confrunta niciodată cu retrogradarea. Alte 5 echipe se vor califica anual, în funcţie de rezultatele din sezonul precedent

Nou înființata ligă ar rivaliza cu competiția actuală - Champions League -, cea mai importantă competiție inter-cluburi din fotbalul mondial.

De ce există o opoziție la scară largă față de Superliga Europei

Inițiativa a fost condamnată de fani, experți și de majoritatea organismelor de fotbal neimplicate. Cu 15 echipe din Superligă care nu se confruntă cu perspectiva calificării sau retrogradării, criticii spun că se va crea o piață închisă a fotbalului de top.

Premier League spune că „este împotriva principiilor competițiilor deschise care promovează meritele sportive”.

Oliver Dowden, secretar pentru cultură în Anglia, a declarat că planurile amenință structura piramidală a fotbalului englez, „în care fondurile din Premier League merg spre ligi și comunități locale”.

Există, de asemenea, teama că Superliga ar atrage audiențe TV uriașe, peste ligile existente, cum ar fi Premier League din Anglia și Seria A din Italia.

De ce formează aceste echipe o Superligă

Banii par să fie motivația. Veniturile cluburilor de fotbal au fost puternic afectate de pandemie, din cauza meciurilor anulate și reprogramate, a lipsei de spectatori și a imposibilității efectuării merchandisingului.

Cluburile mari au jucători cu salarii de milioane de euro care trebuie plătite. Cluburile fondatoare sunt atrase de noul proiect, care promite 3,5 miliarde de euro doar pentru participare. Chiar dacă suma e împărțită la 20 formații, tot s-ar obține 175 de milioane de euro/anual doar pentru că o formație se află la startul competiției.

Principala nemulțumire a cluburilor mari din Vest e legată de faptul că Champions League nu mai reprezintă o variantă fezabilă din punct de vedere financiar. Mai exact, chiar dacă UEFA obține venituri mari din competiție (drepturile tv sunt în scădere, dar tot la un nivel ridicat + publicitate), cluburile simt că ar putea să primească sume și mai mari fără un intermediar, așa cum e perceput forul prezidat de Ceferin. Superliga promite sume mai mari din drepturile TV (vor fi mereu meciuri puternice, neexistând dueluri de genul Dinamo Kiev - Ferencvaros, cum s-a întâmplat în sezonul actual) și mai promite că noua competiție „va oferi o creștere economică semnificativ mai mare și va susține fotbalul european printr-un angajament pe termen lung”.

Când ar putea începe Superliga

Conform planurilor, Superliga ar începe în luna august a fiecărui an, iar lansarea ar urma să aibă loc „cât mai curând posibil”. Adică în 2021.

Liga celor 20 de echipe ar fi împărțită în două grupe de câte 10, jucându-se tur-retur, acasă și în deplasare.

Primele trei clasate din fiecare grupă s-ar califica în sferturile de finală, echipele de pe a patra și a cincea poziție jucând un play-off tur-retur pentru cele două locuri rămase.

De aici încolo, va avea același format folosit în Liga Campionilor, cu finala în luna mai, într-o locație neutră.

Cum se încearcă oprirea Superligii

UEFA, organismul care conduce fotbalul european, speră că planurile pentru o nouă Ligă a Campionilor cu 36 de echipe vor conduce la abandonarea ideii de formare a unei Superligi. Organismele sportive spun că vor „rămâne unite” în încercarea de a opri liga separatistă, folosind măsuri legale, dacă este necesar.

UEFA a avertizat că cluburile implicate în Superligă vor fi interzise de la toate celelalte competiții de la nivel național, european sau mondial. Jucătorii ar putea fi, astfel, împiedicați să-și reprezinte echipele naționale în preliminarii, la Campionatul European și la Cupa Mondială.

Ce se întâmplă în continuare

Unii văd acest demers de a înființa Superliga drept un șantaj pentru UEFA, care avea programată azi o ședință în care urma să dezbată noul format al Champions League. Ca atare, există destul voci - printre cei care împărtășesc această idee se află și celebrul Gary Lineker - care susțin că cluburile din Vest au folosit forța pentru a forța forul continental să adopte urgent măsurile dorite de ei. UEFA era conștientă de nevoia unei schimbări, ca urmare a faptului că audiențele au scăzut și nu se mai obțin aceleași sume din drepturile tv, dar voia ca restructurarea Ligii Campionilor să se producă treptat, urmând ca stagiunea 2024-2025 să fie prima în care se joacă după noile schimbări discutate.

Trebuie spus că, în ceea ce privește Superliga Europei, până acum cluburile de top din Franța și Germania au decis să nu se ralieze proiectului. Vorbim de formații cu pedigree, Bayern și PSG fiind nimeni altele decât formațiile care au jucat ultima finală de Champions League.

Forul mondial, FIFA, a precizat anterior că nu va recunoaște o ligă europeană separatistă.

După anunțul din acest weekend, FIFA și-a exprimat „dezaprobarea" și a solicitat „tuturor părților implicate să se angajeze într-un dialog calm, constructiv și echilibrat, pentru binele fotbalului".

Burleanu, despre înfiinţarea Superligii - Poate să distrugă modelul european al sportului

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a afirmat, luni, referitor la înfiinţarea unei Super Ligi de către 12 mari cluburi europene, că această competiţie riscă să distrugă modelul european al sportului, bazat pe sistemul de retrogradare şi promovare.

„Această competiţie poate să distrugă modelul european al sportului care este bazat pe un sistem de retrogradare - promovare şi totodată pe principiul solidarităţii. Din punctul meu de vedere cluburile care vor face pasul către această competiţie au interese exclusiv financiare şi nu sunt absolut deloc interesate de pasiune suporterilor, de investiţiile făcute în propriile academii. Tratează echipele de fotbal, şi mă refer la acţionariatul acestor cluburi, ca un produs de entertainment”, a declarat Burleanu la EuropaFM.

"Reacţia comună a UEFA, FIFA, a federaţiilor naţionale din Anglia, Italia şi Spania şi a ligilor profesioniste din aceste ţări şi faptul că toate împărtăşesc acelaşi punct de vedere reprezintă un semn clar că ideea Superligii are alte obiective decât cele asumate de fotbalul european. De menţionat că şi European Club Association este împotriva acestui proiect. Această nouă competiţie ar putea distruge un model european al sportului care are în centrul său meritul sportiv, sistemul de promovare/retrogradare şi, în acelaşi timp, principiul solidarităţii", a completat Burleanu, răspunzând unei solicitări AGERPRES.

Oficialul FRF consideră că o astfel de competiţie nu poate avea succes pe termen mediu şi lung: „Din punctul meu de vedere, cluburile implicate în acest proiect au interese exclusiv financiare şi nu sunt deloc interesate de pasiunea şi emoţia suporterilor şi de investiţii care să se întoarcă în fotbal la toate nivelurile. Acţionariatul acestor cluburi, mare parte dintre acestea fiind deţinute de capital american, tratează propriile echipe de fotbal doar ca pe un produs de entertainment, iar singurul obiectiv este maximizarea profitului cu orice preţ. Prin urmare, nu cred că o asemenea competiţie poate avea succes pe termen mediu şi lung, cu atât mai mult cu cât toate forurile fotbalistice au avut o poziţie fermă şi au anunţat excluderea cluburilor din competiţiile europene şi interne, atât timp cât acestea aderă la acest proiect îndreptat împotriva tuturor valorilor şi principiilor din fotbalul european".

Editor : D.C.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă