Studiu USAMV Cluj: Orașele sunt medii propice pentru dezvoltarea populațiilor de căpușe

3 luni in urmă 1

Orașele reprezintă medii propice pentru dezvoltarea populațiilor de căpușe, în special a celor implicate în transmiterea bolii Lyme, potrivit unui studiu realizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca.

23 Noiembrie 2020, 11:22 (actualizat 23 Noiembrie 2020, 11:31) |

Căpușă

Cercetările specialiștilor clujeni s-au efectuat, în perioada 2018-2019, în cinci locații urbane și două locații periurbane din Cluj-Napoca: Parcul „Iuliu Hațieganu”, campusul USAMV Cluj-Napoca, Cimitirul Mănăștur, Grădina Botanică „Alexandru Borza”, o grădină privată cu locație centrală, precum și în Pădurile Hoia și Făget.

Studiul a fost făcut de specialiștii de la Disciplina de Parazitologie și Boli Parazitare din cadrul USAMV, care au colectat căpușele atât de pe vegetație, prin metoda steagului (”flagging”), cât și de pe diverse specii de mamifere (rozătoare, arici) și păsări din aceste locații. În total, s-a reușit colectarea unui număr de 3.383 căpușe de pe vegetație și 1.107 căpușe de pe fauna sălbatică urbană.

În urma studiului, cercetătorii au ajuns la concluzia că mediul urban reprezintă un habitat excelent pentru mai multe specii de căpușe, din care cea mai abundentă este Ixodes ricinus, principalul vector al Borreliozei Lyme sau al encefalitei de căpușă. Cele mai abundente stadii colectate din vegetație au fost cel de larvă (vârf de activitate toamna) și de nimfă (vârf de activitate primăvara și vara).

„Nimfele de I. ricinus reprezintă principalul stadiu de dezvoltare implicat în transmiterea bolii Lyme, fiind și cel mai comun stadiu găsit pe oameni. În plus, dimensiunea lor redusă le face greu de observat, iar în consecință crește timpul de atașare pe gazdă și automat șansele de transmitere a eventualilor patogeni. De asemenenea, studiul nostru a relevat faptul că abudența căpușelor este mai mare în zonele urbane, chiar și în zonele centrale ale orașului, decât în zonele perirubane”, a explicat Drd. Silvia Borșan.

Studiul a fost publicat într-un jurnal internațional de specialitate și s-a desfașurat în cadrul proiectului „Multidisciplinary One Health excellence research platform for neglected and emerging vector-borne diseases”, finanțat de UEFISCDI, un proiect coordonat de profesorul Andrei Daniel Mihalca.

„Recomandarea noastră este ca în timpul plimbărilor în aer liber, inclusiv în parcuri, să purtați îmbrăcăminte de culoare deschisă (pantoloni lungi, bluze cu mânecă lungă). De asemenea, după astfel de ieșiri este indicat să efectuați o examinare corporală amănunțită acordând atenție deosebită zonelor cu piele fină (cervical, axilar, inghinal), plicilor, inclusiv zona capului și scalpului la copii. Și animalul de companie pe care îl dețineți trebuie să fie în permanență protejat de căpușe prin utilizarea unor produse comerciale de calitate, administrate doar la recomandarea medicului veterinar curant. Nu toate capușele sunt purtătoare de patogeni. Dacă descoperiți o capușă atașată de corpul dumneavoastră este important să o îndepărtați în mod corect, folosind o pensă cu vârful fin sau instrumente speciale de tipul unei mini-pârghii. Nu utilizați sub nicio formă metode empirice, cum ar fi aplicarea de produse iritante pentru căpușă (alcool, ulei, benzină, fosfor), deoarece acestea pot induce regurgitarea și transmiterea mai facilă a agenților patogeni. Ulterior, căpușa poate fi adusă pentru identificare morfologică în cadrul Departamentului de Parazitologie și Boli Parazitare din universitatea noastră, iar partea de profilaxie medicamentoasă discutată cu medicul de familie”, a declarat Andrei Daniel Mihalca.

sursa mediafax

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă