Statele republicane își intensifică conflictul cu Biden și îl dau în judecată din cauza anulării proiectului Keystone XL

1 lună in urmă 2

Texas, Montana și alte 19 state conduse de republicani l-au dat în judecată pe președintele Joe Biden în instanța federală din cauza anulării conductei Keystone XL. În plângerea lor, oficialii din cele 21 de state susțin că liderul de la Casa Albă și-a depășit autoritatea prin revocarea permisului conductei în prima sa zi de mandat.

Analiștii afirmă că acțiunea în instanță indică nu doar bătălia fără sfârșit care se dă în jurul acestui proiect energetic controversat, dar și relațiile dificile pe care Administrația Biden le are cu statele guvernate de republicani, care cel mai probabil îi vor sabota constant activitatea pe perioada mandatului său.

Procesul

Acțiunea în instanță a fost depusă miercuri la Curtea Districtuală a SUA pentru sudul Texasului. Alături de Texas și Montana, ceilalți reclamanți sunt Alabama, Arizona, Arkansas, Georgia, Indiana, Kansas, Kentucky, Louisiana, Mississippi, Missouri, Nebraska, Dakota de Nord, Ohio, Oklahoma, Carolina de Sud, Dakota de Sud, Utah, Virginia de Vest și Wyoming. 

Plângerea îl vizează pe președintele Biden, precum și pe alți membri ai cabinetului său, între care șeful diplomației de la Washington, Antony Blinken, procurorul general al SUA, Merrick Garland, șeful Department of Homeland Security, Alexander Mayorkas, percum și pe Pete Buttigieg, aflat în fruntea Departamentului Transporturilor.

În plângerea lor, cele 21 de state susțin că, prin revocarea permisului în prima zi la Casa Albă, Biden și-a depășit autoritatea din cauza unei prevederi pe care Congresul a introdus-o în legislația fiscală în 2011 și care i-a cerut președintelui Barack Obama fie să aprobe conducta în termen de 60 de zile, fie să emită o hotărâre că aceasta nu era în interesul național.

Obama a respins cererea companiei TransCanada (denumită acum TC Energy Corp) câteva săptămâni mai târziu, spunând că Congresul nu i-a acordat suficient timp să analizeze situația, dar a permis firmei să aplice din nou, ceea ce a amânat decizia până după ce democratul a fost reales în funcție, în 2012. Ulterior, Obama a respins cererea, iar președintele Donald Trump a aprobat-o. La 20 ianuarie 2021, în prima sa zi de mandat ca președinte, Biden a revocat aprobarea pentru Keystone XL.

Conducta necesită un permis prezidențial și o așa-numită determinare a importanței sale pentru interesul național, deoarece traversează o frontieră internațională (cu Canada).

O purtătoare de cuvânt a Departamentului Justiției a refuzat să comenteze acțiunea în instanță.

NBC a scris că multe dintre statele care au dat în judecată Administrația Biden nu se află în apropierea traseului propus pentru Keystone XL, care ar transporta petrol din Alberta către rafinăriile aflate de-a lungul coastei golfului Texas. Explicând decizia de a se alătura petiționarilor, Biroul procurorului general din Montana a spus că interzicerea conductei „ar avea, de asemenea, un efect de ondulare care va afecta negativ economia și mediul în statele prin care nu trece conducta.”

Analiștii afirmă că plângerea care îl vizează pe Biden și pe membrii cabinetului său indică nu doar bătălia fără sfârșit care se dă în jurul acestui proiect energetic controversat, dar și relațiile dificile pe care Administrația Biden le are cu statele guvernate de republicani, care cel mai probabil îi vor sabota constant activitatea pe perioada mandatului său.

De altfel, aceasta nu este prima acțiune în instanță împotriva președintelui democrat. Douăsprezece state – incluzând multe dintre aceleași care au depus plângerea în legătură cu conducta Keystone XL – l-au dat în judecată pe Biden luna trecută pentru un ordin executiv care a emis o determinare obligatorie a „costului social al carbonului.”

Aceste state – Arkansas, Arizona, Indiana, Kansas, Missouri, Montana, Nebraska, Ohio, Oklahoma, Carolina de Sud, Tennessee și Utah – susțin că Biden și-a depășit autoritatea prin emiterea unui calcul obligatoriu al costului social al carbonului, care este luat în considerare în reglementări federale, permițând luarea de decizii de către guvernul federal și alte autorități. Luna trecută, acționând conform celor stipulate în ordinul executiv, Administrația Biden „și-a mărit temporar și dramatic” calculul costului social al carbonului la 51 de dolari pe tonă. Această strategie este complet opusă celei abordate de Administrația Trump, care a minimizat costul schimbărilor climatice pentru societate.

Procurorii generali din statele care l-au dat în judecată pe președintele democrat susțin că acest calcul al costurilor sociale ale gazelor cu efect de seră este „arbitrar și capricios” și afirmă că va avea efecte dăunătoare asupra economiei, în special în statele rurale.

Keystone XL

Keystone XL este o conductă planificată de 1.897 km care pleacă din câmpurile petroliere din Alberta (Canada) și ajunge în orașul Steele (Nebraska), unde ar urma să se alăture unei conducte existente. Conducta ar putea transporta 830.000 de barili de petrol în fiecare zi.

Keystone XL ar fi aproape similară unei conducte care funcționează deja, numită Keystone, dar ar urma o cale mai directă, sporind fluxul de petrol din Canada.

O secțiune a oleoductului, care pleacă din Cushing (Oklahoma) și ajunge până la Golful Mexicului, a fost inaugurată în ianuarie 2014. De pe coasă, petrolul livrat din Canada ar urma să fie exportat utilizându-se numeroasele rafinării și porturi din regiunea golfului.

Conducta a fost programată să fie finanțată din surse private, costul construcției fiind împărțit între TransCanada, o companie energetică cu sediul în Calgary, și companii implicate în transportul de petrol. Potrivit proiectului, petrolul produs în SUA ar putea fi, de asemenea, transportat de Keystone XL, deși în cantități mai mici decât țițeiul canadian.

Canada trimite deja 550.000 de barili de petrol pe zi către Statele Unite prin conducta Keystone aflată în funcțiune. Regiunea nisipurilor petroliere din Alberta nu are însă ieșire la mare și, pe măsură ce dezvoltarea acestora continuă agresiv, ele necesită mijloace de acces pe piețele internaționale. Multe dintre rafinăriile de petrol din America de Nord se află pe coasta Golfului Mexic, iar grupurile industriale atât din Canada, cât și cele din Statele Unite vor să beneficieze din plin de acest oleoduct.

O aprovizionare ridicată cu petrol din Canada ar însemna, printre altele, o dependență scăzută a americanilor de aprovizionările din Orientul Mijlociu. De asemenea, o disponibilitate crescută a petrolului ar însemna prețuri mai mici pentru consumatori.

Consiliul Național al Energiei din Canada a aprobat conducta în martie 2010, dar predecesorul lui Trump, Barack Obama, nu a eliberat permisul prezidențial necesar construcției conductei în Statele Unite. La vremea respectivă, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) l-a sfătuit pe președintele democrat să nu aprobe conducta, iar Obama s-a opus afirmând, printre altele, că proiectul nu va ieftini prețurile la petrol, nu va crea locuri de muncă pe termen lung și nu va afecta dependența energetică.

După venirea la putere în 2017, Donald Trump a eliberat permisele necesare Keystone XL la doar câteva zile de la preluarea mandatului de președinte, stipulând doar ca oțelul american să fie folosit în realizarea proiectului. „O construim în Statele Unite, construim conductele, vrem să construim conducta,” a declarat el. „O să readucă la muncă mulți muncitori, o mulțime de oțelari.” În momentul în care și-a dat acordul pentru reluarea construcției Keystone XL, fostul lider de la Casa Albă a precizat că proiectul va crea 28.000 de locuri de muncă în construcții.

În ziua învestirii sale în funcție însă, președintele Biden a semnat un ordin executiv de anulare a permisului pentru oleoductul Keystone XL dintre Canada şi SUA. El a răspuns astfel cererilor ecologiștilor și comunităților indigene, care au criticat proiectul din cauza impactului asupra mediului si a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceștia s-au luptat peste un deceniu pentru a bloca construcția oleoductului.

Dezamăgire în Canada

În momentul în care democratul a semnat ordinul de anulare a conductei, oficialii canadieni s-au declarat „profund dezamăgiți” de „pumnul în stomac” primit de la Biden. Aceasta deoarece Keystone XL este considerat nu doar un proiect economic-vital în vestul Canadei, gândit să aducă miliarde de dolari pe an în venituri suplimentare din petrol, dar și un simbol politic major în țara nord-americană.

Prim-ministrul Justin Trudeau este presat în acest moment de premierii unora dintre provinciile canadiene să ia măsuri împotriva noii administrații de la Washington, cu care Trudeau spera să aibă o relație complet diferită față de cea dificilă avută cu Donald Trump. După patru ani în care relația dintre el și președintele Trump a fost mai degrabă rece, marcată de momente controversate și stânjenitoare (așa cum s-a întâmplat la summitul G7 organizat în Quebec în 2018), premierul Trudeau a mizat pe o resetare totală în era Biden a legăturilor între Canada și Statele Unite, cel mai important aliat al său. Acest lucru este pus însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru moment, din cauza deciziei noului președinte democrat legată de Keystone XL.

Premierul din Alberta, Jason Kenney, i-a cerut șefului Executivului de la Ottawa să ia în considerare sancțiuni comerciale împotriva Statele Unite. „Acesta este un pumn în stomac pentru economiile Canadei și Albertei. Din păcate, este o insultă îndreptată către cel mai important aliat și partener comercial al Statelor Unite în prima zi a unei noi administrații,” a declarat Kenney în acel moment. Guvernul din Alberta a investit deja 1,1 miliarde de dolari în oleoduct, iar acestor costuri li se adaugă deja mii de locuri de muncă pierdute în construcții. Kenney a spus că 2.000 de persoane au fost deja concediate și că guvernul său va lua în considerare acțiuni în justiție, cerând în același timp lui Trudeau să ia măsuri împotriva americanilor. Premierul provinciei canadiene a spus că, dacă va rămâne nepedepsit, Biden ar putea fi tentat să anuleze și alte proiecte energetice de care beneficiază Alberta, cum ar fi extinderea Trans Mountain și linia 3 a Enbridge Inc. în Minnesota. Kenney a afirmat că decizia lui Biden are consecințe devastatoare asupra unor venituri de 30 de miliarde de dolari preconizate din petrol în următorii 20 de ani, afectând de asemenea 60.000 de locuri de muncă.

O atitudine similară au adoptat și premierii din Ontario, Doug Ford, și Saskatchewa, Scott Moe, care i-au cerut lui Justin Trudeau să se opună unui „bătăuș” ca Biden, avertizând că vor „merge la război” împotriva noii administrații americane.

Partea canadiană nu este singura singura afectată de decizia președintelui Biden. Președintele Asociației Naționale a Producătorilor din America, Jay Timmons, a caracterizat ordinul de anulare a Keystone XL drept „o oportunitate ratată” pentru sectorul de producție din SUA. Unii comentatori cred de altfel că decizia lui Biden de a revoca permisul proiectului Keystone XL, alături de revenirea SUA în Acordul de la Paris, va duce la dispariția a zeci de mii de locuri de muncă în Statele Unite, la pierderi de miliarde de dolari și la eliminarea independenței energetice a americanilor.

Surse: NBC News, AP, Politico, Bloomberg, Global News, FoxBusiness, BBC

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă