Sondaj Inscop despre naționalismul economic: Jumătate dintre români cred că unele state UE blochează intrarea României în Schengen pe motive economice / Peste o treime cred că puteri străine vor să împiedice dezvoltarea țării

3 săptămâni in urmă 3

Jumătate dintre români sunt de părere că România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen deoarece unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Este una dintre cele mai importante concluzii ale sondajul de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.  Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

După ce primele două părți ale sondajului au indicat opinia românilor despre susținerea acordată altor țări și instituțiilor internaționale, partea a treia conține datele din cercetare ce fac referire la naționalism, răspândirea acestuia și modul în care este perceput, dar și susșinut de români. La un an de la declașarea pandemiei de COVID19, societățile democratice au fost puternic vulnerabilizate pe fondul unei presiuni inerente generate de criza medicală, de criza economică, dar și ce criza de încredere, deseori pe fondul unui război hibrid lansat asupra spațiului democratiilor si libertăților.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group, arată că ”omânii încep să evalueze cu o exigență crescută activitatea companiilor străine, ceea ce indică implicit ascensiunea în societatea românească a unor forme de patriotism/naționalism economic. Pe de altă parte, o dimensiune clasică a naționalismului românesc determinat de raportarea la Ungaria începe să își piardă din forță. Astfel, chiar dacă jumătate dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, subiect alimentat probabil și de unele atitudini politice neprietenoase ale regimului iliberal de la Budapesta, ponderea este mai mică decât în trecut. În plus, marea majoritate a românilor (87%) spun că România trebuie să protejeze drepturile minorităților pe teritorul național, manifestând astfel o atitudine tolerantă care delegitimează eventuale provocări și încercări de discreditare a raporturilor interetnice, ceea ce reprezintă un progres uriaș comparativ cu atmosfera toxică din urmă cu 30 de ani”.

Poluarea: companii românești vs. străine

35% dintre români cred că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești, iar 55,9% mai ales de companii străine. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești în special femeile, cei sub 30 de ani și cei peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mare. Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie consideră într-o măsură mai mare decât restul populației poluarea din România este provocată mai ales de companii străine.

Tăierile ilegale ale pădurilor: companii românești/cetățeni români vs. companii străine

În opinia a 47,3% dintre cei intervievați, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. 45,8% consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români. 6,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul urban, cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un venit mai ridicat.

Blocajul construcției de autostrăzi

35,4% sunt de acord cu afirmația ”Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”, în timp ce 58,2% își exprimă dezacordul. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,4%.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu educație medie sau primară, cei care nu utilizează rețele sociale sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ”Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”. Își exprimă dezacordul cu această afirmație cu precădere bărbații, tinerii, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le ajunge cel puțin pentru un trai decent), angajații la privat.

Românii, cetățeni europeni de „mâna a doua”?

Afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 78,2% dintre respondenți. 20,4% sunt în dezacord cu afirmația, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat dezaprobă cel mai puternic afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”.

Admiterea României în spațiul Schengen

La întrebarea ”Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 43,5% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare, 50,2% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Nu știu sau nu răspund 6,2%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen din cauza neîndeplinirii tuturor criteriilor de aderare în special femeile, persoanele sub 30 de ani, cei cu un venit mai ridicat. Cei cu vârsta între 45 și 59 de ani sunt de părere într-o pondere mai mare decât media că unele state europene blochează aderarea României din motive economice.

Politica Ungariei față de Transilvania

49,5% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România”, în timp ce 43,2% își exprimă dezacordul, iar 7,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația ”Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: bărbați, persoane cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie sau superioară, locuitorii din regiunea Vest și Nord Est. Tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi, locuitorii din regiunile Nord Vest și Centru, cei cu un venit mai ridicat și angajații la privat își exprimă dezacordul cu această afirmație într-o măsură mai mare decât alte categorii.

Protejarea minorităților etnice

87,2% dintre cei chestionați cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său, 11% sunt de părerea contrarie, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.

Citește aici sondajul integral

DATE METODOLOGICE. Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică este un think tank care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației. (Foto: schengenvisainfo.com)

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă