Solstițiul de iarnă și Marea conjuncție - 21 decembrie. Cea mai scurtă zi a anului 2020

2 luni in urmă 52

Solstiţiul de iarnă are loc luni, 21 decembrie, la ora 12.02, durata zile fiind de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute, pentru Bucureşti. În această seară are loc și alinierea planetelor, când Jupiter şi Saturn se vor apropia şi vor putea fi văzute ca un astru dublu, anunţă Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”. Și Google marchează acest eveniment printr-o grafică specială, însoțită de mesajul „Sărbătorim iarna 2020 și Marea conjuncție”. 

Fenomenul de aliniere poate fi văzut cu ochiul liber, foarte aproape de orizontul de apus. Soarele va apune la ora 16.49, iar după ora 17.00 planetele se pot vedea cu ochiul liber, la București, anunță Observatorul Astronomic. Cele două planete unite într-un singur astru se vor putea vedea până la ora 19.00.

Cele două planete nu au mai fost atât de aproape și de luminoase de 800 de ani. Mulți astronomi spun că steaua din Bethleem din Biblie, care i-a ghidat pe cei trei magi, ar fi putut fi tot o mare conjuncție între Jupiter și Saturn. Mai multe conjuncții au avut loc „în decurs de 10 ani de la punctul cronologic luat acum ca începutul erei creștine”. În același timp, steaua din Bethleem ar fi putut fi, de asemenea, o conjuncție între Venus și Jupiter.

Citește și VIDEO | „Steaua magilor” - fenomen rar pe cer. Alinierea planetelor Saturn și Jupiter nu a mai fost vizibilă cu ochiul liber de 800 de ani

Odată cu venirea iernii, începând din 21 decembrie până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea. Timp de trei luni, până la echinocțiul de primăvară, din 20 martie (ora 11:37), durata zilei va începe să crească treptat până ce va deveni egală cu noaptea.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat”. În emisfera nordică, este momentul, în care perioada de timp iluminată de Soare este cea mai scurtă şi, astfel, noaptea este cea mai lungă din an. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, fiind produs de mișcarea reală a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, astfel că acest moment marchează începutul verii astronomice.

La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti), potrivit Observatorului Astronomic „Vasile Urseanu”.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. 

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă