Scurt ghid de făcut Bugetul franjuri: 10 excepții fiscale care au sărăcit Educația și Sănătatea, tolerate de toți- de la PSD la PNL și USR-PLUS

4 săptămâni in urmă 20

Partidelor le plac specialii și nu e vorba doar de PSD (care transformat mult Codul fiscal), ci și de PNL, USR-Plus (probabil și celelalte, dar acum ne referim la principalele). S-a vorbit, mai mereu, doar de pensiile speciale și cum sunt partidele împotriva lor. În aceeași găleată se află și alți speciali: creați în fiscalitate – oameni care nu plătesc taxe. Nu se vorbește despre ei pentru că multora, când aud cuvântul fiscalitate, li se pare ceva plictisitor, tehnic. Cuvântul creează un soi de repulsie. De ce nu sunt bani pentru sănătate și educație? Ăsta e unul din principalele motive. Așa a ajuns bugetul franjuri.

Foarte pe scurt:

• Atunci când se aduce vorba despre eliminarea scutirii de impozit pentru o categorie sau alta, apar nemulțumiri
• Toți beneficiază la fel de serviciile de stat, doar că unii nu plătesc, iar asta îi nemulțumește pe ceilalți.
• Multe lucruri au fost introduse de PSD după alegerile din 2016 (precum facilitătile din construcții sau creșterea pragului la micro)
• PNL le-a tolerat, mai ales că a venit pandemia și a avut alte lucruri de făcut.
• Programul de Guvernare al coaliției PNL – USR-Plus – UDMR prevede continuarea creării de speciali
• Recent USR-Plus propunea măsura „zero taxe pe salariul minim” în Horeca
• Crearea acestei categorii de speciali va avea efectul similar cu facilitățile introduse de PSD în construcții. Cele două seamănă în multe aspecte: mai puțini bani la buget
• Dacă se vrea ca munca să fie impozitată mai puțin, atunci ar trebui regândit întregul sistem fiscal.
• Asta ar trebui să facă PNL – USR-Plus – UDMR, nu alte facilități pe ici pe colo creând alte categorii de speciali și divizând societatea.
• Dacă vrem ca România să-și revină, atunci răspunsul se găsește în Codul fiscal.
• Este nevoie de o dezbatere și o analiză atentă a ce se poate păstra și ce nu pe zona facilităților
• Acum bugetul e putred. A început să putrezească din 2017, când s-a turnat apă peste el și nimeni n-a avut curajul să rezolve problema

Nu ne referim aici la cei care își ascund profiturile prin diferite locuri sau la evaziune (unde ar trebui să existe o luptă puternică), ci la modificările fiscale care au făcut pe unii să nu plătească unele taxe.

Așadar, România este împărțită în două în privința taxelor.

Evident, avem și o problemă de cheltuire a banilor publici, dar cea de finanțare a bugetului e la fel e importantă.

Principalele 10 excepții din fiscalitate

*listă creată cu ajutorul lui Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, care ne-a dat recent un interviu – unde le puteți citi în detaliu - link)

1. IT-ști – scutire de impozit pe venit de 10%

2. Cercetători - scutire de impozit pe venit de 10%

3. Angajați construcții (aici intră și cei care lucrează în birou) – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II

4. Activități independente - Se aplică doar impozitul pe venit, dar contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.

5. Contracte de activitate sportivă - sunt taxate similar activității independente

6. Drepturi de autor - avem un sistem real de venituri minus cheltuieli exact ca la activitate independentă și un sistem forfetar în care se deduce o cotă de 40% și se aplică impozitul pe venit doar asupra acestor venituri reduse cu cota forfetară. Se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.

7. Venituri din chirii - impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.

8. Venituri din investiții - cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.

9. Microîntreprinderi (adică sub plafonul de 1 milion euro): taxare pe venit 1% sau 3%

10. Horeca: impozit specific în funcție de paturi sau suprafață (în funcție de domeniu)

După ce au ajuns liberalii la putere în 2019, toate acestea au fost tolerate. Singurul care a vorbit pe subiect a fost Ludovic Orban, care a fost atacat când a adus discuția despre IT-sti.

Bineînțeles, atunci când se aduce vorba despre eliminarea scutirii de impozit pentru o categorie sau alta, apar nemulțumiri.

Să ne uităm puțin pe zona persoanelor fizice la impozitul pe venit. Unde se duce impozitul?

Deschidem bugetul pe 2021 și vedem că din încasările din acest impozit, 15% merge la bugetul local al judeţului, 63% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit etc. Așadar, se împarte cu localul. Cine vrea, poate să citească Legea bugetului (în București se repartizează diferit – ideea era doar să vedem unde se duce).

Așadar, mai departe în zonele respective, cu acești bani, ar trebui să se facă investiții în școli, spitale etc. Că avem o problemă cu cheltuirea proastă a banilor, și așa puțini, asta e o altă discuție.

Toți beneficiază la fel de serviciile de stat, doar că unii nu plătesc, iar asta îi nemulțumește pe ceilalți.

Excepțiile sunt mai mari în zona impozitării firmelor. Acel prag de un milion de euro este prea mare. Mulți plătesc foarte puțin.

PNL tolerează excepțiile, iar USR-Plus vrea mai mulți speciali

Multe lucruri au fost introduse de PSD după alegerile din 2016 (precum facilitătile din construcții sau pragul la micro), PNL le-a tolerat, mai ales că a venit pandemia și a avut alte lucruri de făcut. Pe de altă parte, dacă ne uităm pe programul de Guvernare al coaliției PNL – USR-Plus – UDMR vedem că le plac facilitățile. Ba chiar vor să introducă una nouă, chipurile, ca un program Pilot pentru ca apoi să vină cu „zero taxe pe salariul minim”:

  • “Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere economică peste potential”.


*Același paragraf se află și în Strategia Fiscal-Bugetară 2021-2023

Evident că până în 2024 e puțin probabil să o vedem în practică. Dar recent USR-Plus propunea măsura în Horeca cu aplicare în 2022 (dacă ne uităm da declarația Cristinei Prună - deputat). De precizat, că în momentul ăsta acolo nu se plătește momentan impozit specific (s-a tot scutit din cauza măsurilor ca răspuns la pandemie - e normal), dar oricum nu plătea mare lucru, suma fiind mai mult simbolică, dacă ne uităm în buget. În plus, restaurantele au 5% TVA. Pe zona fiscalității restaurantele, cafenelele, cluburile etc. stau chiar bine. Dacă ar fi zero taxe pe salariul minim nu ar mai plăti mare lucru.

Oricum în Horeca sunt cele mai mici salarii, dacă ne uităm pe datele INS, (în hoteluri și restaurante - în jur de 3000 lei brut - de fapt e aproape 2900 dar am rotunjit în sus pentru a fi mai ușor de înțeles). USR dorea că primii 2300 lei să nu fie impozitați. Deci s-ar plăti doar pentru cei 700 lei. Adică să angajatorul să plătească către stat vreo 260 lei, în loc de 1.200 lei (am folosit cifre rotunde doar pentru idee). Banii ăia în minus de la stat ar trebui înlocuiți cu o altă sursă de finanțare. Nu poți spune că din consum pentru că avem un studiu de caz: O facilitate băgată de PSD (explicăm în cele ce urmează).

Zero taxe pe salariul minim într-un anumit sector va avea efectul facilităților PSD din construcții: mai puțini bani la buget

Prin OUG 114/2018, PSD a dat facilități în construcții, pornind de la un salariu minim 3000 de lei, până la 30.000 lei. Ne apropiem de ideea cu zero taxe pe salariul minim. Principiul e relativ același. Au ajuns să plătească doar contribuția la pensii (dar fără Pilonul II). Deci fără impozit pe venit și fără contribuție la sănătate, deși pot beneficia de ea.

Mult spus că „beneficiază angajații” pentru că, de fapt, angajatorii sunt cei care au făcut bani. Practic, acele taxe în minus rămân la angajatori. Ar fi trebuit să se vadă bine în prețurile apartamentelor noi dar, la fel cum a fost cazul scăderii TVA la restaurante și săli de sport, nimic în acest sens.

Deci putem vedea ce s-a întâmplat în practică în buget: în 2019 (anul de când a început să se aplice facilitățile din construcții, statul a încasat cu 1,1 miliarde lei mai puțin din sectorul construcțiilor doar din cauza facilității scutirii de impozit pe venit. Să nu uităm că nu se plătește la sănătate. Acolo a fost un minus de 1,6 miliarde lei.

Deci, în total, au scăzut încasările cu 2,7 miliarde lei. La fel se va întâmpla și cu zero taxe pe salariul minim pentru un anumite sector. E aproape la fel, ca principiu. Sănătatea va avea de suferit în mod direct prin mai puțini bani la Fondul unic de asigurări de sănătate.

Dacă ne-am fi gândit că lumea va consuma mai mult, pentru că au mai mulți bani în buzunare, ne putem face idee uitându-ne la încasările din TVA, că e o taxă pe consum: o creștere de 9,7%, în 2019, dar să nu uităm că a fost un an bun, de creștere economică (în 2018 a fost o creștere de peste 11% pe încasările astea).

Efectul e clar negativ. Se dorește, în mod ciudat, un proiect pilot, deși în practică avem deja un exemplu asemănător.

Dacă se vrea ca munca să fie impozitată mai puțin, atunci ar trebui regândit întregul sistem fiscal. Asta ar trebui să facă PNL – USR-Plus – UDMR, nu alte facilități pe ici pe colo creând alte categorii de speciali și divizând societatea.
(așa cum spunea la un moment dat Gabriel Biriș: taxe mai mici, dar de la mai mulți). Da, e mai complicat să vii cu idei de regândire a sistemului fiscal, decât să arunci idei precum PSD.

*ca o paranteză vizavi de impozitul specific din Horeca care se tot scutește din cauză măsurilor autorităților, chiar Dan Manolescu spunea recent că: "Dacă ne uităm acum la ce se întâmplă, că se tot amână acest mecanism de taxare (impozit specific – adică se dau scutiri), în contextul în care zona de Horeca e cea mai afectată, poate mediul de afaceri e mai interesat de a avea un sistem de impozit pe profit ca să-și reporteze pierderi în perioada asta".

Lucrurile stagnează momentan: nimeni nu anunță „atacarea problemei excepțiilor”

Toate aceste lucruri se știu la nivelul autorităților. În PNL, Florin Cîțu și Ludovic Orban nu vor momentan să-și asume eliminarea excepțiilor, respectiv extinderea bazei de impozitare pentru că urmează alegeri în partid. Nu vor să creeze valuri. Dar cineva trebuie să-și asume, după, având în vedere situația bugetară.

Mulți se miră când văd că statul se împrumută de sume uriașe: vorbim de 131 miliarde lei (deficit plus refinanțarea datoriilor care ajung la scadentă în 2021). Menținerea datoriei publică până la 60% din PIB nu se va putea face fără puțină curățenie în Codul fiscal.

Într-un interviu acordat luni HotNews.ro, profesorul Daniel Dăianu a spus că că sistemul fiscal din România este inechitabil și nu pe ici pe colo, iar creșterea veniturilor bugetului „nu merge numai prin restrângere de cheltuieli. Lărgirea bazei de impozitare și o colectare mai bună pot aduce probabil câteva procente din PIB în plus în câțiva ani”.

Dacă vrem ca România să-și revină, atunci răspunsul se găsește în Codul fiscal. Este nevoie de o dezbatere și o analiză atentă a ce se poate păstra și ce nu pe zona facilităților.

Acum bugetul e putred. A început să putrezească din 2017, când s-a turnat apă peste el și nimeni n-a avut curajul să rezolve problema. În loc de echitate, acum avem mulți speciali.

„Eu cred că orice deficit de astăzi înseamnă ca o nevoie mâine să fie acoperită. Cum îl acoperim? Fie printr-o creștere de taxe, fie printr-o creștere de colectare, fie printr-o creștere a veniturilor care permite o încasare suplimentară, sunt diverse metode. Un deficit astăzi nu înseamnă în mod obligatoriu o taxă mai mare mâine, dar ar putea să presupună că trebuie să muncim ceva mai mult mâine, plătind aceleași taxe, ca să acoperim acest deficit de astăzi sau presupune să colectăm de la mai mulți mâine aceleași taxe ca să acoperim deficitul de astăzi”, a declarat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, e nevoie, pentru orice leu cheltuit astăzi, ca mâine să facem ceva mai bine: ori în zona de colectare, ori în zona de muncă, de a munci mai mult (de a produce mai mult, de creștere ca activitate economică).

„Dacă rămânem cu aceste lucruri constante, să luăm mai mult prin taxe ca să acoperim acest leu cheltuit în plus astăzi”, a spus el.

Vrem, pe deoparte, ca educația și sănătatea să fie finanțate bine, iar pe de altă parte să avem cât mai mulți speciali. Asta se întâmplă. Nu le poți avea pe ambele acum. Renunțăm la speciali (măcar la unii din ei) la pachet cu pași în sensul reformării și digitalizării Fiscului, precum și restrângere de cheltuieli. O reașezare/regândire a întregului sistem fiscal ar fi ideală. Așa o să avem mai mulți bani pentru investiția în oameni: sănătate și educație. Amânarea problemelor nu înseamnă dispariția lor.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă