Să colaboreze sau nu cu CPI? Dilema Israelului suspectat de "crime de război" (France Presse)

1 lună in urmă 1

Israelul ar trebui să le deschidă uşa anchetatorilor Curţii Penale Internaţionale (CPI) sau să refuze orice colaborare? Statul evreu îşi stabileşte strategia după deschiderea unei anchete asupra unor presupuse "crime de război" comise de Israel în Teritoriile Palestiniene, scrie vineri AFP într-o amplă analiză. Procuroarea generală a CPI, Fatou Bensouda, a lansat miercuri o bombă juridică anunţând o anchetă asupra unor presupuse crime de război în Teritoriile Palestiniene, o iniţiativă respinsă de Israel şi salutată de palestinieni.   Foto: (c) EVA PLEVIER POOL / EPA Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, a cărui ţară nu este membră a CPI, spre deosebire de Palestina, a criticat imediat decizia, spunând că reflectă "esenţa însăşi a antisemitismului". CPI, singurul tribunal permanent din lume pentru crime de război, a fost creat în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime din lume atunci când tribunalele locale nu vor sau nu pot interveni. Această instanţă nu vizează guverne sau state, ci persoane. În cele din urmă, această jurisdicţie i-ar putea viza pe Benjamin Netanyahu sau pe actualul ministru al apărării, Benny Gantz, şef al armatei în timpul ultimului război din Gaza (2014), aflat în centrul anchetei CPI.   Foto: (c) Yonatan Sindel / Xinhua Combativ, Netanyahu a promis "să se lupte pentru adevăr" şi să ia apărarea "fiecărui soldat, fiecărui ofiţer, fiecărui civil". Dar cum să se lupte, se întreabă France Presse? În Israel, presa s-a întrebat imediat dacă CPI va deveni o "afacere Goldstone 2", cu referire la comisia judecătorului Richard Goldstone înfiinţată de Consiliul ONU pentru drepturile omului, dar boicotată de Israel, pentru judecarea, între altele, a operaţiunii "Plumb întărit", derulată de armata israeliană în Gaza în iarna 2008-2009. Raportul asupra acestei operaţiuni, care s-a soldat cu moartea a 1.440 de palestinieni şi 13 israelieni, a ajuns la concluzia că au existat posibile "crime de război", respectiv "crime împotriva umanităţii". În siajul acestei afaceri, fosta şefă a diplomaţiei israeliene Tzipi Livni a trebuit să anuleze o vizită la Londra întrucât era vizată de un mandat de arestare. Atunci, este cazul ca Israel să boicoteze CPI aşa cum a făcut cu comisia Goldstone? Pnina Sharvit Baruch, fostă directoare a serviciului de anchete interne al armatei, susţine că statul evreu "nu trebuie să colaboreze complet cu ancheta" CPI, care vizează o serie de evenimente începând cu iunie 2014, mergând de la ultimul război din Gaza şi până la violenţele legate de "marşul întoarcerii" palestinienilor şi trecând prin dezvoltarea coloniilor israeliene în Cisiordania. "Ceea ce probabil va face Israelul este să furnizeze procuroarei elemente pertinente pentru apărarea sa, fără o cooperare formală, pentru că nu există încredere în această Curte", a declarat ea pentru AFP. "Dacă sunteţi nevinovat şi sunteţi judecat de o curte competentă, sunteţi stresat, vă este teamă să nu fiţi găsit vinovat chiar dacă sunteţi nevinovat (...) Dar dacă nu consideraţi că această curte este competentă şi obiectivă, pur şi simplu nu vreţi să vă supuneţi ei", a adăugat ea. "Am vorbit cu soldaţi şi sunt cu adevărat preocupaţi, le este teamă că vor fi arestaţi mâine", a mai spus Pnina Sharvit Baruch. Daniel Reisner, fost înalt responsabil pentru afacerile juridice ale armatei, susţine că a sfătuit "mereu guvernul să coopereze, cel puţin dacă nu este vorba despre un tribunal fals". "Plecând de la modul în care procuroarea Bensouda a acţionat, eu nu aş coopera cu tribunalul, dar nu ştiu dacă aş spune acelaşi lucru după venirea succesorului său (...), care pare mai serios", a declarat el în această săptămână la clubul presei din Ierusalim. Israelul încearcă să mobilizeze ţările aliate pentru a determina CPI şi pe viitorul său procuror general, britanicul Karim Khan, să abandoneze ancheta. Potrivit biroului premierului israelian, vicepreşedinta americană Kamala Harris, a cărei ţară este vizată de CPI pentru rolul său în Afganistan, şi-a exprimat "opoziţia completă" faţă de decizia procuroarei Bensouda, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Benjamin Netanyahu în noaptea de joi spre vineri.   Foto: (c) Oliver Contreras POOL / EPA În plus, Israelul estimează că are capacitatea de a examina "în mod imparţial alegaţiile de încălcări prezumate ale dreptului internaţional", a afirmat procurorul său şef Avichai Mandelblit, fără a spune totuşi dacă ţara ar trebui sau nu să coopereze cu CPI. În ceea ce-l priveşte, Benny Gantz a avertizat asupra consecinţelor geopolitice ale unui proces la CPI. "Nu vom rezolva conflictul între noi (palestinieni şi israelieni) decât prin negocieri, un tribunal nu va ajuta", a afirmat el, în contextul în care procesul de pace israeliano-palestinian se află într-un punct mort.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Adrian Dădârlat)
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă