România trece la ora de vară în această noapte: ora 3.00 devine ora 4.00 - CUM ne afectează, la ce recurg angajații la serviciu

1 lună in urmă 3

SÂMBĂTĂ, 27 MARTIE 2021, 17:53

SURSĂ: realitatea.net

AUTOR: Ioana Stanescu

România face de două ori pe an schimbarea orei, deși Parlamentul European a votat în 2019 pentru a pune capăt practicii de ajustare a ceasurilor cu o oră, în primăvară și toamnă, începând din acest an. Din cauza pandemiei de coronavirus, o decizie privind renunțarea la ora de vară a fost amânată.

În prezent, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică din martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică din octombrie. Ora de iarnă este considerată însă ora standard.

Trecerea la ora de vară 2021 are loc la o săptămână după echinocțiul de primăvară, din 20 martie 2021, când ziua a devenit egală cu noaptea. Din acest moment, ziua a început „să crească” și noaptea „să scadă” până la solstițul de vară din 21 iunie. 

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul cu ora de vară - ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Decizia privind schimbarea orei, întârziată și de pandemia de coronavirus

Ar fi urmat ca din acest an, 2021, să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană. Astfel, statele care doreau să mențină permanent ora de vară ar fi urmat să facă o ultimă modificare în acest sens în această duminică de 28 martie 2021, iar cele care vor să păstreze ora de iarnă ar fi trebuit să decidă în ultima duminică din octombrie 2021. Dar a intervenit criza provocată de pandemia de coronavirus. Comisia Europeană a propus încă din 2018 renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Deciziile statelor membre erau așteptate până în aprilie 2020, apoi urma o decizie comună a blocului comunitar. 

Ce decizie a luat România - renunță sau nu la schimbarea orei

România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunța la ora de vară și a se păstra numai ora de iarnă. Inițiativa legislativă pentru a se renunța la ora de vară și a rămâne la ora standard de iarnă nu s-a bucurat de voturile parlamentarilor din legislatura trecută.

Proiectul pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă  de Senat, pe 29 mai 2018. La acel moment, Guvernul României a anunțat că nu susține renunțarea la schimbarea orei. Și actualul guvern a anunțat la fel, iar proiectul a fost trimis la comisii, în februarie acest an, și se așteaptă și o decizie la nivel european. For decizional în acest caz este Camera Deputaților.

Cum ne afectează schimbarea orei - ce ne recomandă medicii

O oră nu pare foarte mult, însă chiar și o schimbare mică a fusului orar poate avea efecte semnificative asupra corpului. Studiile demonstrează efecte diverse, atât fizice cât și mentale asociate cu schimbarea orei. Majoritatea oamenilor suferă mai mult în timpul trecerii la ora de vară decât la cea de iarnă. În primăvara schimbarea presupune pierderea unei ore de somn în fiecare noapte până ce organismul se ajustează noului orar.

Creșterea numărului infarctelor, accidentelor vasculare cerebrale, creșterea numărului de accidente la locul de muncă, accidente rutiere, sinucideri și multe altele au fost semnalate în zilele ce urmează schimbării orei.

Somnul, ritmul biologic, metabolismul. Deși impactul modificării unei singure ore nu pare important, conform studiilor, schimbarea orei poate avea un efect similar schimbării fusului orar atunci când călătorim. Somnul, metabolismul, stresul, ritmurile biologice sunt câteva dintre aspectele influențate, iar datele științifice arată că recuperarea poate dura chiar și trei săptămâni.

Oamenii care sunt deprivați de somn înregistrează și creșteri în greutate și au un risc mai mare de a dezvolta diabet sau boli cardiovasculare. Deprivarea de somn poate altera procese din organism precum răspunsul inflamator ce poate contribui la un infarct.

Angajații, în prima zi după schimbarea la ora de vară. Un studiu din 2012 publicat în Journal of Applied Psychology sugerează că în prima zi de luni după trecerea la ora de vară suntem mai puțin productivi la serviciu. Cyberloafing este termenul care descrie utilizarea internetului în scop personal, în timp ce angajații pretind ca lucrează. După schimbarea orei, cuvintele cele mai căutate pe Google sunt „Youtube”, „video”, „muzică”, „ESPN”. Datele arată că angajații privați de somn în acea perioadă nu au un randament bun la serviciu, potrivit RaportuldeGardă.

Dureri de cap după trecerea la ora de vară. Anumite persoane acuză toamna și primăvara, în preajma schimbării orei sau în jurul solstițiilor, o creștere a frecvenței cefaleei. În special cefaleea de tip cluster, o afecțiune rară și extrem de dureroasă, apare în special în contextul acestor schimbări sezoniere.

Adolescenții - vulnerabili la trecerea la ora de vară. Adolescenții pierd timp important de somn odată cu trecerea la ora de vară, conform unui studiu publicat în 2015 în Journal of Clinical Sleep Medicine. Somnolența în timpul zilei, întârziere timpului de reacție, lipsa de atenție sunt aspecte îngriorătoare întâlnite printre adolescenți nu doar în ceea ce privește educația, ci și siguranța la volan. Mai multe studii au arătat o creștere a incidenței accidentelor rutiere fatale în zilele ce urmează trecerii la ora de vară.

După schimbarea orei din martie, riscurile pentru femeile care au avut avorturi și vor să urmeze fertilizare in vitro sunt semnificative, conform unui studiu publicat în Chronobiology International, scrie RaportuldeGardă. Ratele de avort au fost mult mai mari în cazul femeilor la care transferul embrionilor s-a produs în decursul celor 21 de zile după modificarea orei, comparativ cu femeile care au fost supuse procedurii în restul anului. Totuși, nu s-a putut demonstra o legătură între ratele de avort și schimbarea orei din toamnă sau alte momente ale anului

Infarctul. Potrivit studiilor, s-a observat că infarctul este mai frecvent după trecerea la ora de vară. Incidența atacurilor de cord crește cu 25% în ziua de luni ce urmează după trecerea la ora de vară, conform unui studiu din 2014 publicat în revista Open Heart, potrivit RaportuldeGardă. Numărul total al atacurilor de cord de pe parcursul unei săptămâni nu s-a modificat, doar frecvența a fost mai mare la începutul săptămânii.

Cauza exactă este necunoscută, dar există mai multe teorii. O explicație poate fi faptul că stresul asociat cu serviciul la începutul săptămânii în combinație cu ora pierdută de somn pot avea efecte mai mari asupra persoanelor care sunt deja vulnerabile în ceea ce privește bolile cardiovasculare.

Există anumite variații diurne pentru mai multe funcții cardiovasculare. Dimineața tensiunea arterială, frecvența cardiacă, tonusul vaselor coronare, coagularea au valori mai crescute.  Acest fapt determină o nepotrivire între cererea și oferta de oxigen, ceea ce face inima mai vulnerabilă în orele dimineții. Atunci se petrec cele mai multe infarcte și se agravează aritmiile.

Nu doar infarctul poate fi influențat de schimbările orare. Și ratele de accident vascular cerebral sunt cu 8% mai mari, în medie, în cele două zile care urmează schimbării orei – atât vara cât și iarna, comparativ cu cele două săptămâni de dinainte și după.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă