România, țara celor 101 universități și a șoferilor cu două facultăți: ”Aș fi vrut să fiu profă, dar e greu examenul”/ ”Mi-am dat seama că nu-mi place presa când deja terminasem Jurnalismul”

1 săptămână in urmă 13

România are 54 de universități de stat (dintre care 7 militare) și 47 de universități particulare acreditate (dintre care 9 funcționează doar provizoriu), conform informațiilor furnizate de Ministerul Educației. În total, 101 universități care, anual, scot pe piața muncii sute de mii de studenți. Pentru cei mai mulți dintre ei primul job nu are nicio legătură cu studiile absolvite și, conform specialiștilor, este mai ales cazul studenților care vin din zona Uman.

Un raport al Comisiei Europene arată că în România 2 din 10 absolvenți de facultate nu își găsesc loc de muncă după ce termină studiile, situându-ne astfel la coada clasamentului din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, numărul studenţilor români este într-o continuă scădere, iar anul universitar 2019-2020 a înregistrat cel mai mic număr de studenţi din ultimii 20 de ani, conform informațiilor Institutului Naţional de Statistică citate de Edupedu.ro. Principalele cauze: declinul demografic și migrația universitară, tinerii optând pentru o facultate din afara țării.

Pentru toți absolvenții care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, Statul are pregătit un ajutor de șomaj, pe o perioadă de 6 luni, cu o valoare infimă: 250 de lei lunar.

Recent, ministrul interimar al Muncii a vorbit despre un ”clivaj uriaș” între ce se predă în instituțiile de învățământ românesc și cererea din piața muncii. Raluca Turcan a precizat că toate cursurile oferite prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie adaptate noilor cerinţe de pe piaţa muncii. Turcan a amintit și de competențele digitale reduse ale tinerilor din categoria 16-24 ani comparativ cu media europeană:

  • ”România se dezvoltă, intră într-o competiţie internaţională, nu mai poţi să mergi doar cu dulgheri şi cu tâmplari, cu toate că este o meserie foarte bine plătită în străinătate, dar apar meserii ale viitorului pe care dacă noi nu le acceptăm şi nu le pregătim, o să ne prindă viitorul nepregătiţi (…) România se află la 56% faţă de media europeană de 80%, iar la nivelul întregii populaţii competenţele digitale sunt de 10%, în timp ce la nivel european sunt de 33%. Asta înseamnă meserii noi, calificări noi, pe care noi începem să le pregătim prin actualizarea codului ocupaţiilor din România unde deja am identificat aproximativ 100 de meserii noi, din care 50 de ocupaţii vin să răspundă evoluţiilor din domeniile IT şi digitalizare. De exemplu, analist de testare software, auditor de securitate cibernetică, investigaţii digitale, expert în securitate cibernetică”, a transmis ministrul Muncii în 12 octombrie.
sursa foto: Pexels/ Ron Lach

Tatuator cu diplomă de Management, angajată la amanet cu Mediu și vânzător în mall cu Litere

  • Am stat de vorbă în cadrul proiectului ENTR cu mai mulți absolvenți care și la peste 10 ani de la finalizarea studiilor universitare nu și-au găsit joburi în domeniile pe care le-au ales după Bacalaureat. O parte dintre ei susține că au ales greșit facultatea sau că aveau alte așteptări de la programul de studii. Alții susțin că au fost dezamăgiți de faptul că fără ”pile sau experiență” nu au fost băgați în seamă de angajatori. Pentru toți însă criteriul financiar a fost cel mai important, alegând joburi mai bine plătite chiar dacă nu în domeniul în care s-au specializat.

Ana Maria (33 ani), Științe Politice: ”Am făcut practică la partide în timpul facultății și nu îmi place politica, dar nu aveam ce să mai fac, eram deja la facultate. Ca să te angajeze trebuie fie să fii membru de partid, fie să fii a cuiva, să te recomande ceva, cineva, să aibă încredere în tine. Asta cel puțin pe plan local pe unde am fost eu. Nu e plăcut. Dacă nu ești făcut să faci asta nu merită să rămâi printre politicieni pentru că te seacă de energie, timp, nervi consumați degeaba. Lucrez la un centru de remodelare corporală și înfrumusețare, personalul are reducere la abonamente, se câștigă ok, condițiile sunt ca lumea deci e mult mai bine decât dacă aș fi fost secretară la vreun partid”.

Ioana (25 ani), Jurnalism: ”Mi-am dat seama că nu îmi place presa, nu îmi place să scriu, nici la radio nu mi-a plăcut în practică, dar deja mă apropiam de finalul studiilor. Mi-ar plăcea moderator, dar stai mult în teren, nu se știe când se întâmplă ceva și nu ai liber asigurat. Nu am job momentan, sunt mai mult cu rețelele de socializare, colaborez cu o firmă care face PR, o să văd ce fac. Ai mei au businessuri, mă mai pot ocupa de ele, nu mă presează lipsa banilor. Vreau să fac ceva ce îmi place, nu să mă duc cu silă la serviciu”.

Violeta (32 ani), Litere: ”Aș fi vrut să fiu profă, dar examenul este destul de greu și oricum nu sunt posturi libere decât la țară sau la școli cu reputație mai proastă. În învățământ nici nu sunt salarii mari, așa că după ce îți plătești chiria, îți iei niște haine, un parfum, că te duci în fața elevilor, trebuie să fii aranjat și nu poți să porți aceleași haine tot timpul, rămâi fără bani de mâncare și de ce mai ai nevoie. Primul job a fost la fast-food, dar e bătaie de joc cam pe la toate. Acum sunt agent comercial în mall și îmi convine, mai ales că primesc comision lunar dacă magazinul vinde bine și vinde, că e criză, e pandemie, dar oamenii cumpără continuu”.

Răzvan (30 ani), Management/Relații publice: ”Am făcut două facultăți și urma să o încep pe a treia pentru că nu îmi găseam locul, nu știam ce vreau să fac. E și senzația că dacă ai mai multe specializări îți găsești mai repede de muncă, dar nu e adevărat. Azi toți au facultate, e o tâmpenie. Dar am avut nevoie de bani și a trebuit să mă angajez, am lăsat facultățile. Îmi imaginam că o să fac altceva, că o să fiu în permanent contact cu oamenii. Nu am reușit să-mi găsesc un job pe profilul meu. Acum fac tatuaje și termin un curs de hairstyle. Sigur o să am mai multe joburi, nu mai sunt vremurile să faci o singură chestie toată viața, plus că mă plictisesc destul de repede, îmi place să învăț din toate”.

Tiberiu (38 ani), Științe Economice: ”Nu se câștigă bine la început, trebuie să promovezi, să demonstrezi că ești bun, se muncește mult și oricum nu te ia nimeni decât dacă ai experiență sau dacă te cunoști cu patronul firmei. Nu sunt încrezători în tineri sau nu au chef să își bată capul să te învețe pentru că fiecare e într-o goană continuă cu propria muncă. Am fost pe la niște firme, dar în afară că e boring, nici nu se câștigă bine, cum ai câștiga dacă ai fi barman, spre exemplu. Am fost ospătar și barman mai mulți ani, am câștigat foarte bine, apoi a venit COVID-ul și m-am reprofilat pe serviciile de livrare mâncare, piață sau alte produse la domiciliu. Se câștigă foarte, foarte bine și nu prea faci mare lucru, doar conduci mașina, în cazul în care nu vrei să livrezi pe bicicletă sau motor”.

Dana (34 ani), Mediu: ”Părea cea mai ușoară facultate și am crezut că o să echivalez cumva cursurile astfel încât să mă angajez la vreo firmă din Portul Constanța. N-am reușit, nici nu cunoșteam pe nimeni, pe nicăieri. Am cam făcut facultatea degeaba pentru că noi încă n-avem o cultură a mediului, o educație în sensul ăsta, cam mori de foame. Soluția ar fi fost să mă angajez la o instituție publică, dar astea sunt pe pile și pe politică, deci n-aveam nicio șansă. Acum lucrez la o casă de amanet. Am lucrat și ca agent de vânzări și se câștiga mult mai bine, dar e stres și ești toată ziua în telefoane și pe drumuri. Dacă e să-mi schimb jobul, tot prin zona asta o să caut, vânzător, agent”.

sursa foto: Pexels/ Ron Lach

Ce facem când ne dăm seama că am ales greșit?

Stela Toderașcu este Associate Certified Coach, fiind specializată pe coaching de dezvoltare sau schimbare de carieră și autoarea cărții Let the coach talk: How to successfully change your career. A fost Marketing Executive, cu o vastă experiență în leadership într-o companie multinațională, notează pe site-ul ei.

  • Reporter: Ce greșesc liceenii când își aleg facultatea?

Stela Toderașcu: Nu aș spune că greșesc, ci mai degrabă alegerea pe care o fac este trecută prin filtrul părinților, rudelor, prietenilor sau anumitor persoane pe care le admiră. Dacă și-ar cunoaște atuurile, și-ar descoperi misiunea, ar descoperi cum pasiunile lor se pot regăsi într-o viitoare carieră, ar face o alegere studiată, trecută prin filtrul autocunoașterii cu o listă clară de abilități pe care trebuie să le dezvolte pentru a ajunge în rolul pe care și-l doresc după terminarea facultății.

  • Rep.: Cum ne dăm seama ce ni se potrivește și ce vrem să muncim după ce terminăm studiile?

S.T.: Dacă reușim să facem ce am răspuns la întrebarea 1, cu siguranță știm încă din facultate ce job ne dorim. Dacă atunci când am ales facultatea încă nu știam foarte clar ce ne dorim de la cariera noastră, atunci recomandarea mea ar fi să se gândească la lucrurile care i-au atras de când se stiu, ce le place să studieze în timpul liber, care dintre activități le-au făcut dintotdeauna cu ușurință. Acestea ar trebui să le dea măcar o idee despre domeniul în care le-ar face plăcere să activeze. Le recomand absolvenților care încă nu știu încotro să o ia din punct de vedere profesional să apeleze la un coach sau consilier în carieră încă de la începutul anului terminal de facultate, pentru a-i ajuta să identifice nu doar domeniul și rolul în care ar fi potriviți, ci să-i ajute să se și pregătească pentru a obține acel rol.

  • Rep.: Cum e mai convenabil, când ne dăm seama că am ales nepotrivit: Să terminăm facultatea dacă tot am început-o sau să renunțăm și să ne reorientăm?

S.T.: Terminarea unei facultăți doar din motivul că ai început-o, nu face decât să amâne momentul în care vei face cu adevărat ceea ce îți place. Prin prisma sesiunilor de coaching de carieră am cunoscut oameni care au început și trei facultăți și nu au terminat niciuna, tocmai pentru că erau în continuă căutare a domeniului în care ar fi împliniți din punct de vedere profesional. Și da, după ce în sfârșit au înțeles care este direcția lor profesională pe viitor au început studiile la o a patra facultate sau s-au lansat direct în atreprenoriat în domeniul ales.

  • Rep.: De ce trebuie să absolvim toți o facultate?

S.T.: Chiar nu cred că mai este obligatorie facultatea în vremurile în care învățarea este atât de democratizată. Astăzi avem acces la atâtea surse de informare, învățare, chiar și practică, încât oricine poate parcurge un curs intensiv pentru a se pregăti de un job dorit. Cu siguranță facultatea ne ajută să avem o gândire structurată, o specializare pe un domeniu însă pentru anumite domenii, cum ar fi digital marketing, de exemplu, dinamica este atât de mare, încât este foarte dificil pentru facultăți să țină pasul cu toate schimbările și noutățile. Am avut recent un client care nu a absolvit nicio facultate. În schimb, este în câmpul muncii de la vârsta de 14 ani și are o experiență profesională la ai lui 23 de ani în diverse domenii, pe care alții o au abia la 30. Desigur, este alegerea fiecăruia ce metode de învățare să aleagă și în România încă există cultura studiilor superioare și părinții insistă pe acest subiect. Dar dacă ne uităm la generația Z și în curând la generația Alpha procentul absolvenților de facultate va fi din ce în ce mai mic, iar metodele alternative de învățare vor fi în creștere.

  • Rep.: Pe ce puneți accentul în momentul în care ajutați oamenii să se reorienteze profesional?

S.T.: Pentru început este important să înteleg de unde a apărut nevoia de reorientare, de exemplu: nu mă mai înteleg cu șeful actual; vreau în sfârșit să îmi îndeplinesc visul și să fac ce mi-am dorit dintotdeauna; a apărut o oportunitate pe piața muncii; vreau să câștig mai mulți bani etc. Apoi, pentru că mulți dintre oameni încă nu sunt siguri de următorul pas, care ar fi domeniul și rolul potrivit, urmează cea mai grea parte, construirea viziunii și misiunii proprii. Și de acolo pornim în călatoria de identificare a domeniului, opțiunilor, oportunităților, abilităților necesare și multe altele, ca în final să ajungem la planul de acțiune pentru a atinge obiectivul dorit.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă