România primeşte cu 1,3 miliarde de euro mai puţin decât anunţase Iohannis pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă

1 lună in urmă 4

România primeşte cu 1,3 miliarde de euro mai puţin pentru PNRR. Guvernul a decis să meargă la negocierea primei forme a Planului Naţional de Reformă şi Rezilienţă cu o sumă mai mare decât cea alocată, probabil în jur de 135%, a declarat marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, la o dezbatere organizată de Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor.

„O noutate: am decis să mergem cu o alocare mai mult decât suma alocată României. Probabil va fi în jur de 135%. Nu suntem singura ţară care a aluat această decizie, mai sunt şi alte ţări. De exemplu, Grecia va merge pe o alocare de 144%, Cehia de 125%, Germania 124%, Ungaria 108%, Italia 107%. Deci toate aceste guverne îşi asumă ca în prima formă, forma de negociere a planului lor de rezilienţă, să permită o sumă mai mare, urmând ca, şi aceasta e foarte important, în procesul de aşa-zis cost, de analiză a costurilor, de negociere, să revenim ulterior la alocarea României, care în acest moment este de 29,2 miliarde euro”, a spus Ghinea.

Inițial, din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivelul UE, România beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, astfel și proiectele trebuie finalizate până la acea dată.

Potrivit lui Cristian Ghinea, partea de alocări este încă în negociere interguvernamentală şi va fi analizată în această săptămână, iar fiecare plan de rezilienţă va trebui să aibă un echilibru între investiţii şi reformă, în special reformele care apar în recomandările de ţară din semestrul european, recomandările Comisiei Europene pe 2019 şi 2020.

„În acest sens, vom include reforme de genul reforma sistemului de pensii – e o recomandare în fiecare an a Comisiei europene de a face paşi spre un sistem de pensii echitabil şi sustenabil -, reforma funcţiei publice şi operaţionalizarea Codului administrativ propus şi trecut prin Parlament, acel concurs naţional pentru admitere în funcţia publică, încă neoperaţionalizat, e o reformă pe care o putem introduce şi finanţa prin PNRR. De asemenea, o serie de reforme care să vină pentru debirocratizarea relaţiei între stat şi firme, dar şi reforma companiilor de stat. Mai avem discuţii cu ministerele de linie pentru a veni şi cu alte reforme. Vă daţi seama că, dacă trecem de la 70 de miliarde euro la sub 40, urmând să revenim sub 30 până la finalul negocierilor cu Comisia, sunt deja miniştri supăraţi. Nevoile sunt mult mai mari decât sumele alocate, dar e un proces pe care ni-l asumăm şi cu care mergem înainte”, a explicat ministrul, conform Agerpres.

El a semnalat că planul ce va fi propus va avea 33 de componente, grupate pe cei 6 piloni care au fost introduşi de către Parlamentul European, iar fiecare domeniu de intervenţie va avea atât reforme cât şi investiţii, precum şi jaloanele şi ţintele care trebuie realizate.

România cheltuie banii din PNRR pe 6 piloni

Tranziția verde

-sistem național de gestionare a apei: apă curentă, canalizare, irigații, dezmlăștinări și antigrindină.

-păduri, perdele forestiere și biodiversitate

-managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară

-transport feroviar și metrou

-fondul pentru reabilitarea energetică și seismică

-energii regenerabile și eficiență energetică.

Transformare digitală

-cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrație

-România educată – digitalizarea educației

-Broadband și 5G

Creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă

-reforma pensiilor

-reforma companiilor de stat

-sprijin pentru mediul de afaceri

-România educată

-cercetare, dezvoltare, inovare

-cercetare în infrastructura de gaz în amestec cu hidrogen

-România creativă

-transport rutier și autostrăzi

-fondul de reziliență pentru localități

-fondul pentru comunități sărace și rurale

-infrastructură socială și cămine de bătrâni

-România Velo

-România Atractivă (tursim de destinație)

Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

-Sănătate

-reziliență în situații de criză + vaccinare

-garanția pentru comunitate

-România Educată – infrastructură școlară și universitară

-venitul minim de incluziune

-încurajarea formalizării muncii

-reforma administrației publice, salarizare unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției

-fondul de reziliență a societății civile.

Politici pentru generația următoare copii și tineri

-România Educată – Program național pentru reducerea abandonului școlar

-granturi pentru tineret și sport

-Programul Național pentru creșe.

Citeşte şi: România a avut cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul patru din 2020. Cîţu: „Eurostat confirmă revenirea în V”

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă