România, pe locul 81 din 98 de țări analizate, într-un top al celor mai eficiente răspunsuri la pandemie. Cele mai bune și cele mai slabe strategii

1 lună in urmă 18


Clasamentul realizat de think-tank-ul australian Lowy Institute pe baza a șase criterii, inclusiv numărul de cazuri, de decese și de teste, raportat la populație, stabilește că Noua Zeelandă a avut cea mai bună strategie COVID, în vreme ce Brazilia, cea mai slabă.


Din 98 de țări analizate de think tank-ul australian, care a încercat să stabilească un top al celor mai eficiente răspunsuri la pandemia COVID, România se situează pe locul 81, după cele mai multe state UE.


Bulgaria se află, spre exemplu, pe locul 67, Polonia pe 65, în vreme ce aproape de vârful clasamentului stau Cipru, pe 5 și Letonia pe 9.


Suedia ocupă locul 37 în clasament, iar Germania este doar pe 55.


România este depășită și de state din regiunea Asia-Pacific, din Orientul Mijlociu sau de unele din Africa.


Pe primul loc în acest top de situează, fără prea mari surprize, Noua Zeelandă, urmată de Vietnam, Taiwan, Thailanda.


Aproape toate aceste state au folosit o strategie bazată pe lockdown-uri și campanii eficiente de testare, scrie AFP.


Pe ultimul loc se poziționează Brazilia, unde au murit deja în jur de 218.000 de oameni, un bilanț depășit doar de cel al SUA.


Statele Unite ocupă și ele un loc foarte slab - 94, undeva în plutonul țărilor din America de Sud.


Ambele țări erau conduse anul trecut de lideri populiști, care au minimalizat amenințarea COVID, au ridiculizat purtarea măștii și s-au opus lockdown-urilor, scrie AFP.


China nu a fost inclusă în clasament, din cauza lipsei datelor publice privind testarea, spun autorii topului.


Cele mai performante regiuni


Deși pandemia a început în China, țările din regiunea Asia-Pacific au reușit, în medie, să ofere cel mai bun răspuns în încercarea de a controla virusul.


<iframe width="700%" height="590" src="https://interactives.lowyinstitute.org/features/covid-performance/embed/region" frameborder="0"></iframe>

Inițial copleșită de pandemie, Europa a reușit să își îmbunătățească în timp răspunsul, după care a cedat iarăși, în fața celui de-al doilea val epidemic.


Totuși, scorul mediul al Europei (51) o situează pe locul doi, după Asia-Pacific (58,2), în topul regiunilor de pe glob.


Regiunea cu cel mai slab răspuns a fost cea a Americilor (33,8) din cauza rezultatelor slabe obținute de SUA și de multe țări sud-americane.


Dictaturile sau democrațiile?


Clasamentul realizat de think-tank-ul australian nu oferă un răspuns clar la întrebarea ”ce regimuri au fost mai eficiente în combaterea COVID: cele autoritare sau democrațiile?”.


<iframe width="700%" height="590" src="https://interactives.lowyinstitute.org/features/covid-performance/embed/politics" frameborder="0"></iframe>

Instrumentele folosite în general au fost restricțiile, lockdown-urile și închiderile granițelor. Dar felul în care au reușit guvernele să convingă sau să oblige populațiile să adere la aceste măsuri s-a reflectat deseori în natura sistemelor politice.


În ciuda diferențelor inițiale, care păreau să avantajeze regimurile autoritare, performanțele s-au egalizat în cele din urmă, în medie.


Mai rău au stat se pare regimurile ”hibride”, precum cele din Ucraina sau Bolivia.


Criteriile clasamentului


Pentru a stabili care este performanța relativă a statelor în combaterea pandemiei, Lowy Institute a măsurat șase indicatori ai pandemiei din 98 de țări.


Este vorba despre: cazurile confirmate, decesele confirmate, cazurile confirmate raportat la un milion de persoane, decesele confirmate raportat la un milion de persoane, cazurile confirmate raportat la numărul de teste și numărul de teste raportat la mia de persoane.


Perioada monitorizată a fost de 36 de săptămâni după prima sută de cazuri confirmate în fiecare țară și a folosit datele disponibile în mod public pe 9 ianuarie 2021.


Pe baza scorului oferit de fiecare indicator în parte a fost obținut un scor final, între 0 și 100.


Noua Zeelandă, spre exemplu, are un scor de 94,4, în vreme ce România are 25,4, iar Brazilia - 4,3.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă