România educată, surprinsă într-o imagine statistică. Cifrele îngrijorătoare ale abandonului școlar

3 săptămâni in urmă 16

În România, băieţii abandonează şcoala într-un număr mai ridicat decât fetele, iar în zonele rurale doar 36% din copii merg la școală, arată datele INS transmise la solicitarea HotNews.ro. Rata abandonului a înregistrat valori mai mari pentru băieți, atât în învăţământului primar şi gimnazial, în învăţământul secundar superior (liceal şi profesional) cât şi în învăţământul postliceal. Abandonul școlar se manifestă cel mai evident în învățământul postliceal, rata celor care părăsesc sistemul de educație fiind de 9,7% (9,7% în cazul fetelor, respectiv 9,8% în cazul băieților), spun experții INS.

În țară, valori mai crescute ale ratei abandonului şcolar, în învăţământul primar şi gimnazial din mediul urban, s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Vest, Centru şi Sud-Est, iar în mediul rural în regiunile Centru, Sud-Est, Vest şi Nord-Vest . În învăţământul liceal şi profesional, rata abandonului şcolar a înregistrat valori ridicate în regiunea Centru şi în regiunea Vest. Suntem a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar, alături de Malta și Spania. La polul opus, țările cu cea mai mică rată sunt Croația, Lituania și Slovenia.

Diminuarea continuă a populaţiei din ultimele decenii a afectat și structura pe vârste a populaţiei şcolare. În anul şcolar 2019-2020, populaţia şcolară din România a înregistrat 3,5 mil. persoane, cu 18,5% mai puţin decât în urmă cu un deceniu (anul școlar 2008-2009). Scăderea a fost mai accentuată la populaţia şcolară feminină (-18,8%), comparativ cu cea masculină (-18,2%).

În învăţământul preuniversitar, populaţia feminină este aproape egală cu cea masculină. În învăţământul superior, în anul universitar 2019-2020, 53,9% din studenţii înscrişi la programele de licenţă, respectiv 56,6% din învăţământul universitar de masterat, cursuri şi studii postuniversitare şi doctorat, erau persoane de sex feminin. Excepții privind echilibrul populației școlare, pe sexe, se înregistrează în învățământul profesional, unde de regulă se înscriu mai mulți băieți (66,8%, în anul școlar 2019-2020) și în învățământul postliceal, unde populația școlară feminină este superioară celei masculine (69,3%).

Cele mai mici rate nete de cuprindere se înregistrează în învățământul antepreșcolar, atât pentru băieți (3,4%) cât și pentru fete (3,2%). Disparităţile în educaţie se manifestă cel mai evident în profil teritorial, între regiunile de dezvoltare economică şi între mediile de rezidenţă. Deşi municipiul Bucureşti se caracterizează prin cea mai ridicată rată netă de participare la educaţie din România (98,4%, în anul şcolar 2018-2019), se evidenţiază şi prin cea mai pronunţată diferenţă de gen (12,1 puncte procentuale în favoarea fetelor).
Cea mai scăzută rată netă de participare la educaţie se întâlneşte în judeţul Ilfov, pentru ambele sexe (36,7% în cazul fetelor, 37,0% în cazul băieţilor).
Mediul rural este, de asemenea, un pol al lipsei de participare la educație, comparativ cu mediul urban. Numai 36,7% din copiii care locuiesc în comunele și satele României merg la școală. Între regiuni, se evidențiază vestul, cu cea mai scăzută rată netă de cuprindere în învățământ, de 34,8%. Rata brută de şcolarizare a fost în anul școlar 2018-2019 de 72,1%. (Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al copiilor/ elevilor/ studenţilor din învăţământul preşcolar/ primar/gimnazial/liceal şi profesional, postliceal şi superior, indiferent de vârstă, ca expresie procentuală din populaţia totală de vârstă corespunzătoare fiecărui nivel de învăţământ într-un anumit an şcolar-n.red). Şi acest indicator a înregistrat valori diferite pe sexe (74,2% la fete, respectiv 70,5% la băieţi).

În ultimii ani, sistemul de educaţie din România s-a confruntat cu un fenomen nefavorabil: scăderea numărului de absolvenți cu diplomă de bacalaureat (reușiți la examenul de bacalaureat). Deși fenomenul se află într-o ușoară tendință de ameliorare, ratele de succes în învățământul liceal abia depășesc 60%. La nivel individual, fenomenul are puternice influenţe asupra elevilor aflaţi în această situaţie, însă acesta se propagă la nivelul societăţii şi economiei naţionale, prin impactul pe care îl are asupra pieţei forţei de muncă.

La finalul anului şcolar 2018-2019, doar 62,6% din totalul elevilor care au promovat anii terminali de liceu (clasele a XII-a şi a XIII-a) în acel an au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, cu 1,4 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul precedent. Situaţia este diferită pe sexe, în sensul că rata de succes la examenul de bacalaureat este mai ridicată în cazul fetelor (68,7%), comparativ cu cea a băieţilor (55,8%). Nivelul scăzut al ratei de succes este influenţat şi de faptul că un număr mare dintre elevii care absolvă liceul nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat, în anul absolvirii. Pentru absolvenţii anului şcolar 2018-2019, ponderea elevilor care au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, în totalul celor care s-au prezentat, a fost de 77,5%.

În învăţământul profesional şi în cel postliceal ratele de succes sunt ridicate (95,3%, respectiv 88,0% la finele anului şcolar 2018-2019). Se înregistrează totuși diferenţe mai mari pe sexe în învățământul postliceal și de maiștri (8,8 punte procentuale, în favoarea fetelor).

În învăţământul superior, aproape toţi absolvenţii programelor de licenţă reuşesc să finalizeze studiile cu diplomă, ceea ce înseamnă rate de succes foarte mari. În anul universitar 2018-2019, rezultatele examenului de licență arată că ponderea studenților care au obținut diploma de licență în totalul celor care s-au prezentat a fost de 96,6%.

La nivel de judeţ, valori mari ale ratei abandonului în învăţământul primar şi gimnazial s-au înregistrat în: Covasna şi Călăraşi (cu 3,7% fiecare), Braşov și Vrancea (cu 3,2% fiecare), Mureș și Ialomița (cu 2,9% fiecare), Maramureș (2,6%). Cele mai mici valori ale ratei abandonului şcolar au fost semnalate în: Vâlcea și Gorj (cu 0,7% fiecare), Arad (0,8%), Dâmbovița, Argeș, Suceava, Neamț (cu 1,0% fiecare), Botoșani (1,1%), Timiș, Prahova, Municipiul Bucureşti, şi Cluj (cu 1,2% fiecare), Teleorman, Vaslui, Sălaj și Bistriţa-Năsăud (cu 1,3% fiecare), urmate de Hunedoara, Olt şi Alba (cu 1,4% fiecare), arată datele INS.

În învăţământul liceal şi profesional au abandonat şcoala 2,6% dintre elevi.Pe regiuni, valorile ratei abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional au fost cuprinse între 3,6% în regiunea Centru şi 2,1% în regiunile București-Ilfov și Sud-Muntenia (fiecare în parte). Cele mai ridicate valori ale ratei abandonului s-au înregistrat în judeţele: Mehedinți (5,4%), Sibiu (5,0%), Caraş-Severin (4,6%), Călărași (4,2%), iar cele mai scăzute în judeţele: Dâmboviţa (0,9%), Prahova (1,4%), Olt (1,5 %), Argeş, Bihor și Suceava (1,7% fiecare în parte).

Partea proastă este că, la fel ca întreaga populație, și cea de vârstă școlară urmează să se contracte. La orizontul anului 2060 (în următorii 40 de ani), estimările INS arată că numărul populaţiei rezidente preşcolare şi şcolare dva scădea la 2,1 milioane persoane. Pe grupe de vârste cea mai mare scădere ar urma să se înregistreze la copiii de 3-5 ani (-45,4%).

În profil teritorial, scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare va fi resimţită în toate judeţele. Cele mai mici scăderi relative (sub 22,0%) se vor înregistra în judeţele Ilfov (-21,6%) şi Braşov (-20,7%). Judeţul care ar înregistra cea mai mare diminuare a populaţiei preşcolare şi şcolare este judeţul Gorj (-69,8%). Printre cele mai afectate judeţe de scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare se vor număra judeţele Botoşani, Brăila, Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea (cu peste -60,0%), mai arată datele Statisticii.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă