Reuters: În ciuda „festivalului iubirii” transatlantice, UE trasează o a treia cale în legăturile cu SUA și China

3 săptămâni in urmă 3

Prima videoconferință a secretarului de stat american Antony Blinken cu miniștrii de externe ai Uniunii Europene, de luna trecută, a fost atât de bună, încât unii diplomați din Europa au descris-o ca pe un „festival al iubirii”. Însă doi trimiși de rang înalt care au participat au spus că nu a existat niciun răspuns direct din partea miniștrilor reuniți la Bruxelles, când Blinken a spus: „Trebuie să forțăm retragerea Chinei și să dăm dovadă de putere în unitate”.

Reticența lor se datorează parțial ezitării de a se angaja la orice, înainte ca Washingtonul să își explice mai clar politica legată de China în mandatul președintelui Joe Biden. Dar miniștrii au fost, de asemenea, precauți, deoarece UE caută un echilibru strategic în relațiile cu Beijingul și cu Washingtonul, care să asigure că blocul nu este atât de strâns aliat cu una dintre cele două mari puteri ale lumii, încât să o înstrăineze pe cealaltă.

UE speră, de asemenea, să aibă suficientă independență față de Washington și de Beijing pentru a putea, de una singură, să aprofundeze legăturile cu țările din regiunea Indo-Pacific, precum India, Japonia și Australia, au declarat oficialii UE. Într-un nou impuls pentru UE, au spus ei, blocul speră să convină luna viitoare asupra unui plan care să implice o prezență de securitate mai mare și mai asertivă în Indo-Pacific și mai mult ajutor pentru dezvoltare, comerț și diplomație. „Trasăm o a treia cale între Washington și Beijing”, a declarat un trimis al UE în Asia. Un alt oficial al UE din Asia și-a exprimat îngrijorarea că Statele Unite au „o agendă belicoasă față de China, care nu este agenda noastră”.

„Turneu european”

Videoconferința de luna trecută a făcut parte dintr-o încercare, în mandatul lui Biden, de a reconstrui alianțele neglijate de fostul președinte american Donald Trump, care a avut o relație antagonică atât cu UE, cât și cu China. Casa Albă s-a angajat într-un „turneu european”, a spus un înalt oficial al SUA, și este în contact zilnic cu guvernele europene cu privire la creșterea puterii Chinei, într-un „efort susținut pentru… un grad ridicat de coordonare și cooperare în mai multe arii”. Într-un semn că presiunea SUA asupra Chinei are un impact, Germania intenționează să trimită o fregată, în august, în Asia și în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul are avanposturi militare pe insulele artificiale, au declarat pentru Reuters înalți oficiali guvernamentali.

De asemenea, UE urmează să sancționeze patru oficiali chinezi și o companie – cu interdicții de călătorie și înghețarea activelor – pe 22 martie, pentru abuzuri legate de drepturile omului în minoritatea musulmană uigură a Chinei, au spus diplomații. Într-un alt semn, când președintele chinez Xi Jinping a prezidat, luna trecută, un summit video cu țările din Europa Centrală și de Est, șase state membre ale UE – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România și Slovenia – au trimis miniștri, în locul șefilor de stat.

Dar există încă neîncredere la Bruxelles față de abordarea Washingtonului cu privire la China, chiar dacă atitudinile din Europa s-au înăsprit împotriva Chinei, în legătură cu represiunea Beijingului asupra Hong Kongului, cu tratamentul musulmanilor uiguri și cu pandemia de COVID-19, identificată pentru prima dată în China.

Statele Unite afirmă că Republica Chineză este o țară autoritară, care a început o modernizare militară ce amenință Occidentul, și a căutat să fragilizeze producătorul de echipamente de telecomunicații Huawei, pe care îl consideră o amenințare la adresa securității naționale.

Alianța militară NATO condusă de SUA începe, de asemenea, să se concentreze asupra Chinei, dar administrația Biden încă își revizuiește politica. „Îi întrebăm care este strategia lor pentru China și ne spun că încă nu au una”, a spus oficialul UE din Asia. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat îngrijorările din unele state UE, luna trecută, spunând că unirea împotriva Chinei ar crea „cel mai mare potențial” de conflict.

„Fără alternativă”

Dar UE este înfometată de noi relații comerciale și consideră că zona Indo-Pacific oferă un potențial imens. UE are un acord comercial cu Japonia și negociază un acord cu Australia. Diplomații spun că țările din zona Indo-Pacific doresc ca UE să fie mai activă în regiune, pentru a menține comerțul liber și deschis și pentru a se asigura că nu rămân în fața unei alegeri directe între Beijing și Washington. Franța s-a angajat să aibă legături mai strânse cu aliații, cum ar fi Australia și India, cu o strategie pentru Indo-Pacific, în 2018, urmată de Olanda, care are, de asemenea, propria strategie, și de setul mai slab de „linii directoare” ale Germaniei.

Strategia UE, dacă va fi convenită, ar putea implica plasarea mai multor experți militari ai UE în misiunile diplomatice ale UE în Asia, instruirea gărzilor de coastă și trimiterea a mai multor militari ai UE pentru a servi pe navele australiene care patrulează în Oceanul Indian, au spus diplomații. Nu este clar cât de mult se va angaja Germania, care are legături comerciale strânse cu China, pentru orice nouă strategie. Oficialii guvernului german spun că UE nu își poate permite să înstrăineze Beijingul, în ciuda faptului că acesta a numit-o „un rival sistemic” în 2019.

Însă ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, va călători în India în aprilie, pentru a dezvolta strategia pentru Indo-Pacific a UE, iar UE își propune să organizeze un summit cu India anul acesta. Franța, care are 1,8 milioane de cetățeni în teritoriile externe din Pacific, are aproximativ 4.000 de soldați în regiune, plus nave și bărci de patrulare. „Indo-Pacific este piatra de temelie a drumului geopolitic al Europei”, a spus un diplomat francez. „Nu există nicio alternativă”.

Sursa: Reuters / Autori: Robin Emmott, John Irish, Michael Martina, Sabine Siebold (preluare via Rador)

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă