Rețete medicale de acum 100 de ani pentru gripă. Pricina gripei stă într-o vietate nevăzută cu ochii, ci numai cu ochianul, un soi de viermuș...

2 luni in urmă 1

”Gripa este lipicioasă. Pricina ei sta într-o vietate nevăzută cu ochii, ci numai cu ochianul (microscopul), un soi de viermuș, ce trăiesc cu miliardele in nasul si gâtul bolnavilor, de unde se răspândesc in aer și pretutindeni, prin strănut, scuipat, tușit... Ori cine vine in atingere cu un bolnav de gripă, o poate astfel lua. De multe ori se ia numai din aerul plin de aceste vietăti purtate de vânt si aburii umezi, al toamnei. Asa s'a răspândit in anul 1890 vestita molimă de influentă venită din Rusia si tot asa acum, dupa război, s'a imprăștiat in lume molima de gripă spaniolă”, scria dr. V. Voiculescu revista Albina, acum 100 de ani.

Cum se arată boala : Gripa usoară se arată cu durere de oase; dureri in tot trupul, fierbinteli mai ales catre seară si un soi de osteneală, un rau ce tine două si trei zile. Cel atins strănută in sir, nasul si ochii încep să-i curgă si guturaiul nu-i conteneste pănă ce nu coace. Boala se lasă pe piept, pătimașul începând să tușească până nu mai poate. Câte odată însă când omul este slăbit, răcit, ostenit, dar mai ales băttrân ori care a trăit prost, boala este foarte primejdioasă, loveste cu putere. Și se prinde la plămâni dând junghiu la inima care ucide bolnavul in câteva zile. Boala atunci se arată cu zăcere la pat, fierbinteli mari, aiurare și dureri de cap grozave. Limba și buzele bolnavului sunt arse ca la tifos, răsuflarea scurtă și deasă ca la junghiu, urina puțină și tulbure. Boluavul zacé asa dus o săptămână ori mai mult.

Daca da Dumnezeu și boala trece, întremarea este foarte anevoioasă și lungă, bolnavul ramane firav, slăbit, cu betesuguri, căci gripa răscoleste racilele vechi din om, oftica, puiroiul si mâncarea oaselor.

Ingrijirile: Stiind că gripa poate fi foarte primejdioasa, necruțătoare și chiar poate ucide pe neasteptate, trebue să punem numai decât bolnavul la pat, ori măcar să-l oprim câteva zile in casa. Cu boala nu e de glumit : oboseala, răceala, supărarea, pot fi prilejul unei nenorociri.

Bolnavul ia o curățenie (sare amară, ceai de siminichichie, ulei de ricin) si mânâncă lăpturi, zarzavaturi lucruri usoare, mai cu seamă daca are fierbințeală. Seara i se dă aspirini si chinină, cate o jumătate de gram dupa care bea ceaiuri multe de tei, musetel, soc, -etc. Dacă are si durere de gât, face gargară cu ceaiuri reci de musetel, sau cu apă sărată, ori apă fiartă cu puțin spirt alb curat. Pentru guturai și înfundarea nasului, se fac băi fierbinti la picioare cu leșie de cenușă, ori cu muștar pisat. Se mai pune muștar la ceafă (fie hârtie de muștar fie muștar făină) plămădită cu puțină apă rece și intinsă între doua cârpe subtiri.

Pe frunte în moalele capului se poate pune o cârpă cu spirt alb, peste care se trage o caciulă, sau o broboadă.

In lipsa muștarului se întrebuințeaza hreanul din grădină. Se rade hrean pe răzătoare, se amestecăcu puțină făină și apă calda până se face ca o plămadă si apoi se încinde între două cârpe subțiri și se pune pe piept și pe partea cu junghiuri. Bolnavul să bea mereu ceaiuri de fiori de nalbă tei, seminte de gutui, etc.

La bătrâni, puțiin vin ori rachiu, chiar in timpul boalei nu strică, la copii, asemenea băuturi sunt însă oprite cu desăvârsire, fără povața doctorului. Pentru tras pe nas sunt anume alifii ce se iau dela orice spițerie (vasilina mentolată sau vasilină gomenolată). Dr. V. Voiculescu

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă