Rețete de țuică de prune, cea mai populară băutură românească

1 săptămână in urmă 16


Țuică de prune sau pălinca, așa cum este numită în anumite zone ale țării, este cu siguranță cea mai populară băutură românească. Rețetele originale datează poate de mai bine de o sută de ani și secretele străbunicilor se folosesc și astăzi de cei care își prepară țuica de prune în propriile gospodării.


Țuica de prune - scurt istoric


Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor.


Țuica de prune are o istorie ce datează de secole. Cuvântul ţuică desemnează exclusiv băutura distilată de prună, aşa că e greşit să spunem ţuică de pere, mere ori de caise. Aceste băuturi sunt rachiuri. Băutura a fost atestată documentar în Bistriţa, la 1386, într-un act maghiar de percepţie fiscală sub numele de „cujka“.


Pe de altă parte, termenul de pălincă sau palinca a fost atest în 1630 pe undeva prin Slovacia, a trecut în limba maghiară şi apoi a ajuns în Ardeal.


De-a lungul secolelor, țuica a devenit cea mai populară băutură de pe plaiurile mioritice și a fost folosită în gospodării, dar și la evenimente importante din viața omului, de la nunți și botezuri, la înmormântări.


Accizele pe țuica produsă în gospodării


În anul 2013, în România se produceau anual 130 de milioane de litri de țuică în mod oficial.


În anul 2007, legea prevedea că persoanele care produc țuică sau rachiu de fructe în limita a 50 de litri pe an cu concentrația alcoolică de 100% în volum au obligația să le înregistreze la administrațiile finanțelor publice locale.


În 2007, legea prevedea ca persoanele care realizează astfel de produse pentru consumul propriu au obligația de a înscrie în declarație și cantitățile estimate a fi obținute la nivelul unui an. În 200, legea le dădea dreptul producătorilor să fiarbă 250 litri fără să plătească nicio acciză.


În 2022, legea a scutit de la plata accizelor alcoolul din fructe, în limita a 50 de litri anual, consumat de o persoană fizică, de către membrii familiei acesteia sau de către musafiri.


Rețete de țuică de prune - cum se face țuica


Cum se face țuica de prune

Prima etapă, în drumul către obţinerea unei băuturi de calitate îl reprezintă culesul prunelor, după care, ele trebuie desâmburate, deoarece miezul sâmburelui este toxic. Prunele se culeg undeva în ultima decadă a lunii august şi, aproximativ după două săptămâni de fermentaţie, se începe distilarea.


Ingrediente:


la 5 kg de prune se pun 200 grame de zahăr

Mod de preparare:


Se pun prunele într-un butoi mare, de preferat de lemn.


Se adaugă zahăr peste fructele culese și se lasă la macerat, pentru a fermenta. Nu trebuie pus prea mult zahăr pentru că se va altera gustul final.


După ce au fermentat fructele din butoi, începe prepararea țuicii propriu-zise. Pentru a putea produce țuica din amestecul obținut, avem nevoie de un alambic. Recomandat ar fi să folosim un alambic de inox sau un cazan.


După ce se așază vasele, se adaugă boasca în cazanul de țuică de prune și se pregătește focul pentru fierbere. Focul pentru un cazan de țuică se poate face fie cu lemne, fie cu arzător pe gaz.Trebuie ca atât vasul în care stau fructele, cât și capacul să se închidă etanș.


Primele 10-15 minute, focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micşorează flacăra, astfel ca decoctul să fiarbă încet, la foc mic, pentru a nu se tulbura distilatul şi a nu grăbi fierberea, care va duce la pierderi de gust şi aromă.


La gura țevii de scurgere a serpentinei, pe unde curge țuica, se pune o cratiță cu un tifon pentru a feri eventualele impurități care pot pica în țuică.


Se toarnă toată țuica de prune într-un vas mare pentru a se omogeniza, avand în vedere că prima oară iese tuica cea mai tare și apoi iese din ce în ce mai slabă din punctul de vedere al tăriei alcoolice. Ca și alte băuturi, și tuica de prune are nevoie de timp pentru a se învechi și a-și spori calitatea.


Cum se păstrează țuică de prune


Țuica de prune nu se lasă în vase descoperite, pentru a nu-și pierde din tărie.


Se ia din vasul de colectare și se toarnă în damigene – se amestecă țuica de prune obținută din același cazan pentru că, la început, după ce se înlătură primul litru de alcool, se obține o concentrație mai mare, după care concentrația scade treptat.


Se amestecă, se lasă să se răcească și se pune în butoaie de dud sau stejar ori în damigene și se astupă bine cu dopuri de cauciuc.


După distilare, unii producători pun ţuica la maturare minimum şase luni.


Vezi și rețete de compot de prune.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă