Rețelele online care amplifică propaganda antisindicate și partidele din spatele lor. PNL e puternic, USR, în formare

2 săptămâni in urmă 14

Cercetător care se ocupă de studiul partizanatului și dezinformarea pe rețelele sociale, Adina Marincea a scris despre propaganda corona-conspiraționistă pe Facebook, încurajată de stânga, dar și despre grupurile care au creat pe rețelele sociale fenomenul de extremă dreapta, „Marea resetare”. Analizele ei au evidențiat „alianțele” neașteptate în promovarea teoriei conspirației, de la Antena 3 la Lazarus. Acum, cercetătoarea încearcă să explice un alt fenomen: atacul la sindicate, ca temă a unor politicieni, partide și site-uri partizane.

Într-un articol precedent arătam că dintre aleșii din Parlament, doar deputații PSD au arătat un interes constant privind revendicările sindicatelor în ultimii doi ani. Cel puțin la nivel retoric, chiar dacă nu rezultă clar cât s-a concretizat și în practică. 

Pe de altă parte, discursurile USR din Parlament au arătat o ostilitate clară față de sindicate, în timp ce PNL pare să mimeze dialogul sau să-și ascundă mai diplomat, uneori prin inițiative legislative, antipatia față de sindicate și liderii lor.

Cum ajung însă informațiile despre sindicate la românii de rând și ce atitudini le însoțesc? Mai ales în perioade dominate de proteste sindicale? Pentru a afla, am verificat postările cele mai populare de pe parcursul unui an în care apare cuvântul „sindicat” – în textul postărilor pe pagini sau grupuri publice de Facebook.

Putem să vedem astfel pe cine preocupă activitatea sindicală şi în ce fel, care sunt cele mai puternice voci şi dacă ele susţin interesele sindicale sau mai degrabă li se opun.

Delegitimarea sindicatelor

Câteva concluzii:

  1. Cele mai multe şi mai vizibile articole de presă care au circulat pe Facebook cu referire la sindicate şi activitatea sau revendicările lor din ultimul an aparţin mai degrabă unor surse „alternative” de informare decât presei tradiţionale. Acest lucru este relevant, pentru că jurnalismul profesionalizat reuşeşte să asigure, în unele cazuri, măcar respectarea unor minime norme jurnalistice. Şi vedem asta în tonul lor mai echilibrat sau mai puţin tendenţios. Alte surse nu respectă nici măcar aceste minime criterii jurnalistice, şi asta pare să le ajute să crească în popularitate. Poate şi datorită algoritmilor Facebook, ele generează reacţii şi interes din partea cititorilor.
  1. Perspectiva dominantă este că sindicatele şi mai ales liderii de sindicat sunt acuzaţi de corupţie, prezentaţi ca ignoranţi, impostori, oportunişti lacomi. Iar această propagandă antisindicate nu ţine doar de scandalurile de la Metrorex, ci poate fi observată şi în 2020, și chiar mai devreme. 

În acest context, revendicările sindicatelor – inclusiv prin valul de proteste de anul acesta, sunt delegitimate. 

Prin opoziţie, guvernarea de dreapta – îndeosebi fostul ministru USR Cătălin Drulă şi fostul premier PNL Florin Cîţu – a fost prezentată într-o lumină pozitivă, ca erou al luptei anticorupţie şi antimafia PSD, cu care sunt asociate de regulă sindicatele. Ostilitatea faţă de PSD este evidentă în multe dintre articole, şi are rolul de a sublinia dihotomia PSD/sindicate = „băieţii răi”, automat PNL/USR=„băieţii buni”.    

  1. Vocile care sprijină activitatea sindicală sunt mult mai puţin vizibile şi ele de regulă se rezumă la liderii de sindicat – cel puţin în presa online. 

Cum am căutat postările

Prin aplicaţia CrowdTangle am descărcat o bază de date cu 1.232 de postări care conțineau cuvântul „sindicat”. Acestea au fost publicate de 568 de pagini sau grupuri diferite – majoritatea cu o singură postare despre sindicate, din perioada 22 aprilie 2020 – 20 aprilie 2021. 

Am ales această perioadă pentru a cuprinde protestele de la metrou din martie 2021, care au generat o amplă vizibilitate media, și a compara cu vizibilitatea activității sindicale din anul precedent. 

Există o întreagă reţea de grupuri de Facebook cu zeci de mii de membri care preiau şi amplifică propaganda antisindicate. Unele dintre grupuri sunt conectate între ele. Cele mai active sunt cele politice, setate chiar de partide sau susţinătorii lor. 

Reţeaua de grupuri creată de PNL pare cea mai avansată, în timp ce reţeaua USR-PLUS pare încă în dezvoltare.

Toate acestea ne arată că există o propagandă intenţionată antisindicală şi anti-PSD în mediul online, mascată adesea prin website-uri şi grupuri semiobscure sau surse care vor să pară a veni direct de la cetăţeni.

Cele mai puternice voci de pe Facebook despre sindicate 

Deşi presa alternativă (Aktual24, Podul, Expres Media, Stiripesurse.ro etc.) a fost foarte prezentă în discuţiile despre sindicate, aceasta a atras mai puține interacțiuni decât presa tradițională (Digi24, Adevărul etc.), dar asta s-a întâmplat și în condițiile în care site-urile amintite (cu excepția Știripersurse.ro) au pagini de Facebook mult, mult mai mici decât cele ale presei clasice. 

Cifrele de interacțiuni pe Facebook sunt 831 de interacţiuni/postare în medie pentru presa tradițională, adesea naţională, comparat cu 395/postare pentru cea alternativă.

Pe de o parte, este îmbucurător, dacă ne gândim că portalurile „alternative” sunt adesea sursă de informaţii neverificate şi hiperpartizane.

În același timp, este şi alarmant, având în vedere că presa alternativă a câştigat destul de mult teren, având aproximativ o treime din numărul de urmăritori și jumătate din interacţiunile presei mainstream. Mai mult, pagini activiste ca Parlamentul Străzii sau Vocea Străzii, au avut o popularitate comparabilă cu cea a presei tradiționale, deși au publicat mult mai puţine postări pe subiect.  Mai exact, 4 postări fiecare, cu o medie de circa 700 de interacţiuni totale/postare.

Partidele și fanii lor au condus discuțiile despre sindicate

Pe lângă presă, au mai postat frecvent despre sindicate: 

  • grupuri cetăţeneşti pe care nu e clar cine le administrează. 
  • însăşi sindicatele sau diferite grupuri şi asociaţii de muncitori și muncitoare.
  • grupuri anticorupţie/projustiţie.
  • partidele politice şi diverşi politicieni şi susținătorii sau opozanții lor. 

Cele mai vizibile au fost partidele de la guvernare și grupurile lor de susţinere, adică USR-PLUS şi PNL (în această ordine). Mult mai rar, dar nu neglijabil au postat despre sindicate PSD şi grupurile lor de susţinere, grupurile anti-PSD, grupurile anti-Iohannis sau PMP şi susţinătorii lor.

Deşi presa, grupurile cetăţeneşti şi sindicatele au fost cele mai preocupate de activitatea sindicală (fie pozitiv, neutru sau negativ), ele au reuşit să atragă mai puţin interes din partea cititorilor faţă de politicienii şi susţinătorii USR-PLUS, PNL şi PSD. Aceștia din urmă au fost liderii de opinie în discuțiile despre sindicate de pe rețelele sociale. 

Criticile lui Cătălin Drulă și Valeriu Nicolae, în topul postărilor

Rețelele online care amplifică propaganda antisindicate și partidele din spatele lor. PNL e puternic, USR, în formare

Cel mai mult s-a vorbit despre sindicate în primăvara lui 2021, odată cu protestele de la metrou.

Deşi au avut doar câteva postări despre sindicate, ele au fost de departe cele mai populare şi distribuite public. Cătălin Drulă – fost ministru al transporturilor în Guvernul Cîțu din partea USR – a atras în medie peste 8.000 de interacţiuni per postare. 

Iar Valeriu Nicolae – activist, antreprenor şi candidat independent la parlamentarele din 2020, simpatizant USR-PLUS – a avut o medie de peste 4.000 de interacţiuni/postare. 

Toate postările lor sunt critice la adresa liderilor de sindicat şi a diverselor activităţi şi decizii sindicale, atât Drulă cât şi Nicolae acuzând sindicatele de corupţie.

image4.png

Postarea cu cele mai multe interacţiuni de la Cătălin Drulă

Postările lui Valeriu Nicolae, atât din 2021 cât şi din 2020, critică mai mulţi lideri de sindicat, îndeosebi PSD-işti, sub hashtagurile #româniacăpușată #NuTotEi #nucaei #PSDemafie. 

Un exemplu din cea mai circulată postare a lui (peste 2.000 shares): „[…] Șefii noștri de sindicate, cu câteva excepții onorabile, au declarațiile la secret. O bună parte din cei mai nenorociți politicieni despre care am scris au fost șefi de sindicate”.

Antisindicalismul, la pachet cu ostilitatea față de PSD

Mai departe, să vedem ce articole şi link-uri au fost cele mai distribuite în postările care fac referire la sindicate şi apoi unde au fost ele distribuite online şi de câte ori. În topul link-urilor sunt numeroase website-uri de presă alternativă sau chiar de propagandă politică.

Cel mai des, în perioada analizată apare website-ul pressalert.ro (în 34 postări, cu un total de aproape 5.000 de interacţiuni), cu câteva articole din mai 2020 despre liderul de sindicat al filialei Timiș a Sindicatului Național al Polițiștilor din România DECUS – agentul Valer Kovacs, care a fost dat afară din Poliție după ce vorbit public despre planul de amenzi impus Poliţiei în perioada stării de urgență. După destituirea sa din funcţie, acesta şi-a criticat şefii, vorbind despre incompetenţa şi corupţia din sistem.

Aktual24.ro a publicat cel puţin 14 articole în 2020 şi 2021, majoritatea pe un ton critic la adresa sindicatelor şi a liderilor de sindicat, cu referiri la „mafia de la metrou”, „cartelurile” sau „baronii din sindicate”, criticând salariile mari ale sindicaliştilor, protestele lor, pensiile speciale. De remarcat este că țintele Aktual.24 sunt în special sindicaliștii asociați PSD în același timp în care acţiunile guvernanţilor, îndeosebi ale ministrului Cătălin Drulă şi premierului Florin Cîţu sunt prezentate preponderent ca eforturi de luptă cu „mafia” din sindicate. 

Ostilitatea faţă de PSD şi liderii sindicalişti este evidentă. Printre cele mai distribuite articole este unul despre protestele sindicale din ianuarie 2021, cu titlul evident tendenţios Omul lui Dughin. Dogaru isi scoate sindicalistii in strada, mesaj agresiv: „Umflati-i pe indivizi si predati-i jandarmilor”. 

În articol, Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, Mircea Dogaru, e numit „agramat” şi se face referire la întâlnirile lui cu „ideologul lui Putin” Alexandr Dughin – cu care apare într-o poză din articol. Articolul e distribuit pe Facebook de 124 de ori, şi are aproape 6.000 de interacţiuni totale. Stilul în care sunt redactate articolele aktual24.ro, îndeosebi prin titlurile senzaţionaliste, are efectul delegitimării activităţilor sindicale şi protestelor prin atacurile la adresa liderilor sindicali, iar perspectiva nu este una echilibrată.

Foarte similară e şi abordarea website-ului expresmedia.ro, care a publicat cinci articole diferite pe teme sindicale, toate acuzând corupţia şi „ipocrizia/iresponsabilitatea sindicatelor care cer prin proteste venituri suplimentare”, pe timp de pandemie, deşi liderii de sindicat au salarii mari. Asupra acestui din urmă aspect se insistă în mai multe articole, vorbindu-se inclusiv de „paradisul salarial” de la Metrorex (articol distribuit de 365 de ori). 

Website-uri partizane pro-PNL-USR și anti-PSD

Cele mai multe interacţiuni şi distribuiri au articolele despre salariile mari ale liderilor sindicali. Despre liderii sindicali de la metrou ale căror salarii „se apropie de Țiriac la avere” – conform declaraţiei lui Radu Berceanu care „îi recomandă lui Cătălin Drulă să bage armata la Metrorex, pentru a sparge protestul sindicaliștilor conduși de Ion Rădoi”. 

Guvernul PNL-USR e din nou prezentat pozitiv: politicieni responsabili care fac ordine prin măsurile dure, dar justificate: de exemplu, articolul „Se poate! Premierul României, lovitură năucitoare dată sindicatelor care fac jocurile politicienilor”. Vedem deci aceeași atitudine hiperpartizană. 

Foarte similare sunt şi articolele de pe ziaristii.com, ale căror materiale sunt vădit împotriva „Baronului Rădoi” pe care îl numesc tendențios „mafiotul-şef” „agramat” şi al „uriaşului jaf făcut de cartelul nababului de sindicat Ion Rădoi fost senator PSD”, şi în general a „baronilor PSD”. 

În această lumină, acţiunile ministrului USR-PLUS Cătălin Drulă sunt din nou validate ca legitime, acesta fiind descris ca un erou al anticorupţiei care „s-a luat la trântă cu mafia sindicală de la metroul bucureștean”. Stilul jurnalistic este, din nou, departe de echidistanța recomandată de normele deontologice.

Aceleaşi acuzaţii virulente privind „leafa de sindicalist” mare, corupţia de la Metrorex, abuzurile comise de poliţistul sindicalist, ostilitatea faţă de PSD, delegitimarea protestelor sindicale şi, prin opoziție, legitimitatea acordată acţiunilor fostului guvern Cîțu la Metrorex le întâlnim şi în articolele Newsweek.ro, Podul.ro, GazetaCivica.ro. Astfel de titluri extrem de tendenţioase care arată clar partizanatul politic vedem la articole cu zeci şi sute de distribuiri, ca: 

Redăm mai jos un fragment din Gazetacivica.ro – un website asumat în favoarea USR. Numeroase articole sunt despre lideri USR, adesea prezentaţi pozitiv. În descrierea ziarului online Gazeta Civică se precizează că este o publicație „de opinie și atitudine civică”, iar iniţiatorii – asociaţi mişcării #Rezist, declară că „nu facem politica vreo unui [sic!] partid sau a vreo unui [sic!] politician”. 

În continuare însă se mărturisește că „avem ca simpatie alianța USR-PLUS pe care ne propunem să o ținem „în priză” pentru ca această alianță să rămână acea fată MORGANĂ a politicii românești de care s-a îndrăgostit un important segment din electoratul Românesc”. 

De menționat, că șeful sindicatului de la Metrou, Ion Rădoi, a fost de două ori parlamentar PSD: o dată deputat (2000-2004) și o dată senator (2004-2008).

„Avem încredere în capacitatea managerială a lui Cătălin Drulă”

Am văzut până acum că materialele antisindicaliste împrumută vocabularul anticorupție, dar și un repertoriu mai degrabă comun în rândul dreptei radicale, precum ostilitatea puternică față de socialism și asocierea cu bolșevismul de mult apus. Cireașa de pe tortul antisindicalist, din același repertoriu, este expresia „ciuma roșie” asociată prin extensie sindicatelor: „Ciuma roșie îmbracă diverse forme și poate fi întâlnită peste tot în România. La metrou reprezentatul ciumei roșii este liderul de sindicat Ion Rădoi. […] Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă are de luptat cu sindicatul de la metrou, care nu va ceda ușor și va recurge și la acte de șantaj (Greve). Avem încredere în capacitatea managerială a lui Cătălin Drulă și în faptul că, va destructura caracatița de la metrou” Articol anti-PSD, pro-USR pe Gazetacivica.ro, cu aproape 30.000 vizualizări şi aproape 500 de distribuiri. 

Pe de altă parte, ştirile de pe Digi24.ro sunt mai echilibrate, dând voce şi sindicatelor, inclusiv criticilor aduse de ele guvernării, dar şi politicienilor de la PSD. Pe Digi24 găsim titluri ca: „Liderul Blocului Național Sindical i-a cerut lui Orban să discute cu Cîțu: Este prima oară când un lider politic ne face pe toți hoți”. 

Cine distribuie propaganda antisindicate?

Mai departe, dacă ne uităm cine distribuie articolele vădit tendenţioase despre sindicate, vedem că există anumite noduri centrale în rețeaua antisindicalistă. Printr-o analiză de reţea am creat imaginea de mai jos, în care apar doar acele pagini sau grupuri de Facebook care au distribuit cel puţin două dintre website-urile hiperpartizane. prezentate mai sus. image5.png

Pagini sau grupuri de Facebook care scriu despre sindicate de regulă tendențios și partizan (cu excepția notabilă a Digi24, G4Media)

Ce am aflat din aceste informații este că există câteva portaluri principale care distribuie opinii hiperpartizane și tendențioase antisindicate, cu o orientare clară antistânga, adesea anti-PSD și de regulă anticorupție. 

În top se numără Grupul Ana Birchall, unde au fost distribuite articole de pe 5 dintre website-urile tendenţioase din lista noastră, mai exact: aktual24.ro, expresmedia.ro, newsweek.ro, podul.ro, ziaristii.com. 

Ar putea părea ciudat, având în vedere că Birchall a fost în PSD, însă aflăm din sursele promovate chiar de ea de apropierea mai recentă față de PNL și președinte. Ziaristii.com susţineau în 2020 că „Ana Birchall a câștigat posibilitatea de a candida pentru PNL pe un loc eligibil de deputat. Ea are o relație excelentă cu președintele Klaus Iohannis”. Birchall a fost exclusă din PSD în 2019.

image6.png

Cea mai distribuită postare de pe Grupul Ana Birchall

Cu un impact mai mic, pe grupul public ROMÂNIA LIBERĂ , DEMOCRATĂ ŞI EUROPEANĂ. NU PENALILOR ÎN FUNCȚII PUBLICE ! au fost distribuite articole de pe aktual24.ro, Citesc.net, gazetacivica.ro şi newsweek.ro. 

image8.png

Cea mai distribuită postare de pe grup

Rețeaua de grupuri PNL care distribuie propagandă antisindicate

Pe cele două grupuri publice cu acelaşi nume Klaus Iohannis – Presedintele Romaniei au fost distribuite următoarele website-uri: Citesc.net, gazetacivica.ro, podul.ro, ziaristii.com, cu menţiunea că, dintre acestea, în grupul realizat de PNL a fost distribuit doar ziaristii.com. 

Aceleaşi articole de pe Citesc.net şi ziaristii.com, alături de aktual24.ro şi expresmedia.ro, au fost distribuite şi pe grupul Alături de presedintele Klaus Iohannis – creat de pagina Vocea Strazii – o pagină cu aproape 100.000 urmăritori, despre care scriam în prima parte a analizei că este printre puţinele surse „alternative” activiste care reuşesc să aibă un angajament din partea publicului similar cu cel al presei mainstream. Pe pagină este preluată şi cea mai distribuită postare de pe Grupul Ana Birchall, prezentată mai sus.

image1.png

Cea mai distribuită postare din grupul iniţiat de PNL

image2.png

A doua cea mai distribuită postare din grupul susţinătorilor lui Iohannis (prima fiind aceeaşi ca pe grupul iniţiat de PNL, cu 76 distribuiri)

Tot de PNL au fost înfiinţate şi grupurile Alaturi de Rares Bogdan – unde au fost distribuite articolele antisindicate de pe website-ul ziaristii.com, şi grupul Madalina Dobrovolschi – Legile Puterii, unde au fost distribuite website-uri ca aktual24.ro, gazetacivica.ro şi ziaristii.com. 

Jurnalista Mădălina Dobrovolschi (B1 TV, TVR) a fost purtător de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis între 2016 şi 2019, iar din martie până în octombrie 2020 a fost prezentatoare a talk-show-ului politic Legile Puterii, la Realitatea PLUS. 

În acest context, e cel puţin interesant că PNL a creat un grup public în numele jurnalistei pe 23 mai 2020, când aceasta revenise la calitatea de jurnalistă şi nu mai avea funcţii politice. Această mobilitate jurnalism-politică şi familiaritatea dintre jurnalistă, preşedinte şi partid ar putea ridica semne de întrebare privind independenţa editorială. 

Merită observat şi că grupurile iniţiate de PNL sau ale susţinătorilor lor (probabil tot afiliaţi partidului, formal sau informal), distribuie și ziarul online de propagandă USR-PLUS Gazeta Civică, menționat anterior. Ele sunt conectate şi cu grupul menţionat mai sus – al susţinătorilor Anei Birchall.

image7.png

Cea mai populară postare antisindicate de pe grupul Grupul Ana Birchall

image9.png

Grupul Simpatizanții USR-PLUS distribuie şi el articolele antisindicale de pe aktual24.ro, expresmedia.ro, gazetacivica.ro şi podul.ro, cu mai puțină popularitate decât cele ale PNL. 

image3.png

Cea mai populară postare antisindicală de pe grup

Alte pagini centrale în reţeaua antisindicate de pe Facebook sunt următoarele grupuri, care au împreună peste 400.000 membri: 

Presa online și partidele politice – o agendă comună

Cele mai puternice şi asumate portaluri antisindicaliste şi antistângiste au fost ziarele online Ziaristii.com şi Gazetacivică.ro – portalul asumat pro-USR-PLUS. 

Acestea au fost printre cele mai distribuite de grupurile de Facebook cu zeci de mii de membri care au preluat şi amplificat mesajul lor. Multe dintre aceste grupuri fac parte din reţeaua formală sau informală a PNL şi, mult mai rar, a USR-PLUS, cele mai multe dintre acestea fiind în mod asumat anti-PSD şi anticorupţie. 

Site-ul ziariștii.com a fost fondat de Laurențiu Ciocăzanu și Grigore Cartianu, jurnaliști care au condus, printre altele, ziare precum Evenimentul Zilei sau Adevărul.


Rețeaua socială a PNL pare bine pusă la punct, și asta o arată și articole mai recente din presă despre fermele de like-uri de la PNL mobilizate să-i crească popularitatea fostului premier Florin Cîțu.

E greu de spus cine se ocupă de grupurile aşa-zis cetăţeneşti sau dacă există o strategie orchestrată de promovare a anumitor mesaje – deşi există unele indicii în acest sens, după cum am văzut aici. 

Un semn de întrebare e ridicat şi de cum reuşesc website-uri sau pagini de Facebook relativ obscure pentru majoritatea dintre noi să crească o audienţă şi o viralitate de mii şi zeci de mii de oameni. 

Diferența între jurnalism critic și partizanat politic

Cu siguranță, se pot aduce numeroase critici legitime liderilor de sindicat din România, nu contestăm acest fapt. Și este rolul presei să aducă aceste critici. Dar într-un mod echilibrat, pe cât posibil de echidistant. 

Ce vedem însă din această analiză este că există o serie de portaluri de știri sau opinii care nu se rezumă la astfel de critici punctuale, factuale, ci preiau discursul politic tendențios și partizan promovat de partidele de dreapta – USR și PNL în Parlament și în afara lui. 

Aceste website-uri, distribuite de o serie de grupuri Facebook lansate de aceste partide din fosta guvernare, au atacat în repetate rânduri în ultimii doi ani mișcarea sindicală din România prin liderii ei. 

Acest lucru contribuie la delegitimarea revendicărilor, practicilor și protestelor sindicatelor, ceea ce servește partidelor de dreapta care prioritizează interesele patronatelor mai degrabă decât pe ale angajaților. Partide care au arătat și în Parlament dezinteresul sau chiar ostilitatea față de sindicate, atât retoric cât și legislativ.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă