Renaissance, noul partid din Franța, încearcă transformarea din mișcare pro-prezidențială în partid clasic în perspectiva sfârșitului erei Emmanuel Macron

1 săptămână in urmă 23

La Paris are loc, sâmbătă, congresul partidului La Republique En Marche – Republica în Mișcare (LREM) care se va transforma în Renaissance – Renaștere. Aceasta se dorește mai mult decât o schimbare de nume, anunțată de altfel din vară, înaintea alegerilor parlamentare, ci și una de substanță.

Când actualul președinte al Franței Emmanuel Macron a înființat în 2016 En Marche – o organizație care să-i sprijine candidatura la președinție din 2017 – mișcarea era una complet nouă în peisajul politic francez dominat de aproape 60 de ani de marile partide ale dreptei și stângii și se dorea un vehicul de dinamitare a vechii ordini politice.

Și într-adevăr, Macron a fost ales președinte în 2017 și apoi reales în 2022, iar noul partid LREM a câștigat majoritatea absolută în Adunarea Națională în 2017, iar vechile partide dominante – Le Republicains (LR, centru dreapta) și Partidul Socialist (PS) – au ieșit laminate din scrutinul parlamentar, pierzând numeroși aderenți și figuri de frunte la LREM, care se descria drept reprezentând “centrul radical”.

De atunci însă LREM a devenit mai degrabă un partid al establishment-ului, prea puțin diferit de LR și PS, pe care le criticase înainte de a ajunge la putere. În alegerile parlamentare din iunie 2022, LREM și aliații săi au pierdut majoritatea în Adunarea Națională, doar a doua oară când această situație se petrece sub cea de-a Cincea Republică franceză (după 1958), iar la nivel local a obținut rezultate slabe în alegerile municipale, departamentale și regionale, dovedind o slabă implantare locală.

Pe hârtie LREM are 420.000 de aderenți, dar la votarea noului statut al partidului Renaissance s-au înscris doar 26.000. Schimbarea se va dovedi dificilă, întrucât până acum LREM a funcționat ca un partid de lider, centralizat, cu structuri de putere la Paris, care emanau din Palatul Elysee și președintele Macron.

La Congresul ținut la mall-ul Caroussel du Louvre se așteaptă alegerea unui nou lider de partid în persoana lui Stéphane Séjourné, șeful euro-deputaților macroniști ca și fuziunea prin absorbție cu micile partide Agir (centru-dreapta) și Teritoriile Progresului (centru-stânga). Renaissance va continua să aibă doi aliați independenți în parlament, Mișcarea Democrată (MODEM) condus de Francois Bayrou și Orizonturi condus de fostul prim ministru (2017 – 2020) Edouard Philippe, ambele de centru dreapta.

Toate aceste mișcări politice au loc și în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027 când Macron nu va mai avea dreptul să candideze. Politicienii de frunte din Renaissance care sunt posibili candidați la aceste alegeri sunt ministrul finanțelor, Bruno Le Maire, și ministrul de interne, Gerald Darmanin, interesat fiind și Edouard Philippe, toți trei provenind din LR înainte de 2017.

Sesiunea parlamentară care începe în octombrie se anunță extrem de dificilă pentru Macron și guvernul minoritar condus de Elisabeth Borne. Pe agendă figurează proiecte de lege dificile, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare. În aceste condiții noul partid Renaissance, cel mai numeros în Adunarea Națională, va avea o misiune extrem de dificilă în condițiile pierderii majorității în alegerile din iunie.

Macron a dorit înființarea unei noi mișcări politice pentru a preveni întărirea extremelor. Rezultatul? În 2022 al doilea și al treilea partid ca mărime în parlament sunt Reunirea Națională (dreapta populistă) și Franța Nesupusă (stânga radicală) care au împreună aproape 30% din totalul deputaților. Iar criza economică, suprapusă pe războiul din Ucraina, venind după doi ani de pandemie de Coronavirus nu va ușura misiunea președintelui Macron și a partidului Renaissance care încearcă să-și găsească o identitate proprie în afara celei pro-prezidențiale.

Citește și...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă