Reacție la conflictul major declanșat de Curtea Constituțională cu Curtea de Justiție a UE: Trei asociații de magistrați îi cer ministrului Predoiu să ia măsuri urgente pentru a evita sancționarea României

3 săptămâni in urmă 23

Trei asociații de magistrați îi cer ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să promoveze rapid cinci măsuri legislative pentru ca România să nu intre în procedura de sancționare (infringement) declanșată de Comisia Europeană ca urmare a unei decizii a Curții de Justiție a UE (CJUE).

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție arată într-un comunicat că nerespectarea unei hotărâri a CJUE poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.

Comunicatul integral al celor trei asociații:

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 decembrie 2021, pronunțată în cauzele reunite Euro Box Promotion și alții, dar și de inexplicabila lipsă a unei reacții imediate cu privire la această hotărâre din partea ministrului justiției, care trebuia să propună rapid modificări legislative pentru conformare.

În vederea punerii neîntârziate în aplicare a acestei hotărâri, solicităm adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:

1. Abrogarea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. ș din Legea nr. 303/2004, care permite sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, fără a distinge cauza (în acest sens, aplicarea prioritară a dreptului UE și a jurisprudenței CJUE, respectiv a Convenției europene a drepturilor omului și a jurisprudenței CEDO nu pot constitui niciodată un motiv pentru sancționarea disciplinară a unui magistrat); reformarea întregii reglementări a răspunderii disciplinare a judecătorilor și a Inspecției Judiciare, prin prevederea de garanții pentru a evita cercetarea disciplinară a judecătorilor pentru conținutul hotărârilor pe care le pronunță, în motivarea cărora aplică prioritar dreptul UE; reorganizarea Inspecției Judiciare, crearea a două inspecții distincte pentru judecători, respectiv procurori, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari, respectiv pentru numirea în funcțiile de conducere;

2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori: desființarea SIIJ nu trebuie însoțită de reglementarea vreunei noi garanții pentru magistrații anchetați pentru fapte de corupție, acest lucru l-a stabilit deja Comisia de la Veneția în avizul din 5 iulie 2021; de asemenea, desființarea SIIJ trebuie să ducă în mod necesar la refacerea competenței DNA de a ancheta magistrații acuzați de corupție, lupta împotriva marii corupții fiind unul din cele patru obiective MCV, a cărui neîndeplinire va face imposibilă ridicarea MCV;

3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură: reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;

6. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției.

Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor români reamintesc și că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice. În acest sens, prin Scrisoarea trimisă de Comisia Europeană Guvernului României în data de 18 octombrie 2021, s-au solicitat deja clarificări legate de nerespectarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții. Într-o asemenea procedură, în cazul Poloniei, nerespectarea unei hotărâri CJUE vizând aspecte specifice statului de drept a determinat deja aplicarea provizoroie a unei sancțiuni financiare zilnice de 1 milion de euro, sancțiunea definitivă urmând a fi stabilită curând de CJUE.

Context. Toată disputa a plecat de la decizii ale CCR în privința legislației anticorupție. CJUE a decis săptămâna trecută că hotărârile CCR încalcă legislația europeană, iar judecătorii români le pot încălca fără să se teamă de represalii.

Curtea Constituțională din România a respins însă de facto decizia Curții de Justiție a UE și a afirmat joi, într-un comunicat de presă, că această decizie poate fi respectată doar după o eventuală revizuire a Constituției.

Un conflict similar a fost declanșat de Tribunalul Constituțional din Polonia, motiv pentru care Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement (sancționare) a Poloniei. (Sursa foto: Pixabay)

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă