Război între Italia și Croația pe celebrul vin Prosecco

3 săptămâni in urmă 38

Pe mici petice de teren cu vedere la un golf împărțit de Italia, Slovenia și Croația, Milos Skabar readuce la viață o tradiție de a face vin veche de secole cunoscut ca Prosekar, care împărtășește aceleași rădăcini ca vărul său mai cunoscut, Prosecco.

Însă această băutură acidulată, aproape necunoscută dincolo de orașul-port Trieste, unde este produsă pe o fâșie de pământ, între Marea Adriatică și Slovenia, a ajuns în centrul unei dispute care e pe cale să explodeze: producătorii vinului spumant Prosecco, extrem de popular în Italia încearcă din răsputeri să-i împiedice pe viticultorii croați să folosească numele Prosek pentru vinul lor dulce, pentru desert.

Cei câțiva producători de Prosekar speră-și folosească legăturile cu locul de naștere al Prosecco, puțin mai sus de Trieste, ca să capete o recunoaștere mai largă a vinului lor, însă se tem că și numele băuturii lor este în pericol.

"Vinul Prosekar a fost primul, pentru că a luat naștere cu 300 de ani înainte de Prosecco.", spune Skabar.

O decizie va fi luată în următoarele luni

Miza bătăliei nu este numai caracterul aproape sacru al Prosecco, cel mai vândut vin din lume, ci și sistemul indicațiilor geografice al Uniunii Europene, creat pentru a garanta individualitatea și calitatea mâncărurilor și băuturilor artizanale. Piața are o valoare de aproape 75 de miliarde de euro anual, jumătate în vinuri, potrivit unui studiu din 2020 al Comisiei Europene.

Guvernul italian a promis că va apăra numele Prosecco și alți fabricanți de produse protejate cu rădăcini geografice distincte, de la brânza italiană Parmigiano Reggiano la Champagne din Franța, se mobilizează, în timp ce Comisia Europeană se pregătește să ia o decizie privind petiția Croației de a-și eticheta vinul de nișă cu numele tradițional Prosek.

"Problema pentru noi nu este că acești producători, care fabrică un număr foarte mic de sticle, vor intra pe piața noastră. Ci este confuzia apărută printre consumatori”, susține Luca Giavi, director general al consorțiului Prosecco DOC, care promovează vinul Prosecco și se asigură de calitatea acestei băuturi.

Prosecco are vânzări anuale de 2,4 miliarde de euro, majoritatea exporturi. „Toată lumea percepe situația ca pe o amenințare pentru succesul nostru”, afirmă producătorul Stefano Zanette.

Croația argumentează că numele și tradiția Prosek sunt vechi de sute de ani, înainte ca Prosecco să devină protejat în sistemul UE și că locul său ca vin pentru desert îl diferențiază de Prosecco.

"Consumatorii nu vor fi derutați de asta”, a promis Ladislav Ilcic, membru croat al Parlamentului European, în cadrul unei dezbateri. “Prosek ar trebui să primească denumirea de origine protejată și producătorii ar trebui să aibă acces complet la piață”.

Federația Europeană a Vinurilor de Origine pregătește un document prin care susține Italia . Organizația crede că decizia Comisiei Europene de a analiza acest caz a sfidat propria sa bătăție de a convinge alte națiuni și blocuri comerciale să recunoască sistemul de indicație geografică al UE.

Disputa, al cărei câștigător va fi decis în următoarele luni, va aduce în discuție, probabil, povestea de origine a Prosecco, care vine din satul italian bilingv Prosecco, aflat în apropiere de granița cu Slovenia, unde culturile viticole erau înfloritoare. Aici, strugurele cunoscut ca Glera, baza pentru Prosecco și Prosekar, își are originea.

Însă în afară de rădăcinile etimologice, Prosekar, Prosecco și Prosek au puține lucruri în comun.

Prosecco, făcut în mare parte din struguri Glera grape, este produs de trei consorții care se întind în nouă provincii italiene. Acestea scot peste 550 de milioane de sticle pe an.

Prosek este un vin dulce făcut în Dalmatia, din struguri croați nativi, nu din Glera, și poate fi roșu sau alb.

Prosekar, pe de altă parte, este făcut 50% din struguri Glera și 50% din alte soiuri, și este produs de o mână de viticultori.

Citeste si:

O femeie cu mandat european pentru furturi în Italia a evadat înainte de a fi dusă în arest

O femeie de 38 de ani dată în urmărire de autoritățile de la Roma pentru mai multe furturi în Italia a fugit în seara zilei de joi, 4 noiembrie, de sub escorta poliţiştilor în timp ce era...

De la „noi muncim, nu gândim”, trecând prin ”așa ne cere Nato”, la ”așa ne obligă Uniunea Europeană”

Un public se transformă în națiune sau în comunitate locală doar atunci când și-a format și își exercită o gândire colectivă independentă. Când nu trebuie să mai vină nimeni să le...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă