Războaiele, nu schimbările climatice, sunt responsabile pentru foametea din Africa - studiu

2 luni in urmă 30

Timp de ani de zile părea că lumea înregistrează progrese în ceea ce privește eradicarea foametei. Apoi, începând cu anul 2014, trendul a început să regreseze încet în numeroase țări. Acum, în jur de 700 de milioane de persoane, aproape 9% din populația lumii, se culcă înfometate, potrivit ONU.

Una dintre cele mai afectate regiuni este Africa Subsahariană unde numeroase persoane dau vina pe secetele cauzate de schimbările cilmatice pentru situație.

Însă un nou studiu care a analizat în amănunțime situația spune că nu este cazul: războaiele de durată și nu vremea sunt responsabile pentru foamete.

Publicat în revista Nature Food, studiul a descoperit că deși secetele cauzează în mod regulat nesiguranță alimentară în Africa, contribuția lor la foametea de pe acest continent a rămas constantă sau chiar a scăzut în ultimii ani.

În schimb, escaladarea violențelor pe termen lung a dus la dislocarea unor populații, creșterea prețurilor la alimente și blocarea ajutoarelor din străinătate, provocând o inversare a trendului.

„Oamenii ar afirma colocvial că secetele și inundațiile cauzate de schimbările climatice sunt de vină pentru că asta tind oamenii să zică”, afirmă Weston Anderson, cercetător la Institutul de Cercetări Internaționale privind Clima și Societatea din cadrul Universității Columbia.

„Însă academicienii nu au comparat holistic importanța secetelor cu cea a violenței în ceea ce privește declanșarea crizelor alimentare”, susține acesta.


FOTO: Yasuoshi Chiba / AFP / Profimedia Images

Războaie, nu secete

Cercetătorii care au realizat noul studiu au analizat date centralizate între 2009 și 2018 de Rețeaua de Sisteme de Avertizare Timpurie asupra Foametei, un organism creat în 1985 de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională cu scopul de a oferi informații guvernelor și organizațiilor umanitare privind crizele alimentare.

Rețeaua arată că numărul de persoane care au nevoie urgent de alimente în țările monitorizate a crescut de la 48 de milioane în 2015 la 113 milioane în 2020.

Sistemul nu este proiectat să cuantifice diferiții factori care stau la baza crizelor alimentare însă Anderson și colegii săi au reușit să îi identifice pentru cele mai afectate 14 țări din Africa.

Printre țările analizate de echipa de cercetători se numără Mauritania, Mali, Nigeria, Sudan, Ciad, Etiopia, Zimbabwe, Mozambic, Kenya și Somalia.

Deloc surprinzător, cercetătorii au descoperit că secetele periodice au cauzat crize alimentare în zone întinse. Însă efectul general al secetelor nu a crescut în timpul perioadei studiate. Dimpotrivă, el a scăzut în unele zone.

În plus, de regulă agricultorii și-au revenit în următorul sezon de plantare, de obicei într-un an de zile. Crescătorilor de animale le-a luat însă dublu să își revină deoarece zonele în care trăiesc aceștia sunt de regulă în regiuni cu condiții mai extreme și refacerea efectivelor de animale durează mai mult.

Cercetătorii au descoperit însă că, printre fluctuațiile regulate ale vremii, violența a fost responsabilă pentru creșterea foametei.

Conflicte de durată, de la atacuri teroriste repetate la bătălii între forțe regulate, au cauzat lipsuri care s-au întins de la un an la altul, fără vreo perspectivă de dispariție a lor, potrivit cercetătorilor.

Acest lucru a fost evident în special în nord-estul Nigeriei unde gruparea islamistă Boko Haram a dus în marea parte a ultimului deceniu un război de gherilă de durată împotriva forțelor guvernamentale și a populației.


FOTO: Flickr

Trend ascendent privind foametea

O altă zonă puternic afectată a fost Sudanul de Sud unde un război civil care a început în 2013 continuă până în prezent. Sudanul și Somalia s-au confruntat de asemenea cu o creștere a foametei din cauza războiului însă în țările respective secetele au reprezentat un factor mai dominant, potrivit studiului.

În majoritatea țărilor analizate persoanele din mediul rural sunt cele mai afectate de violențe, la fel cum se întâmplă și în cazul scetei, deoarece există o probabilitate mai ridicată ca acestea să trăiască în zone afectate de conflicte armate.

Cel mai recent exemplu este cel al Etiopiei unde foametea a început să înregistreze un trend ascendent în ultimii ani, în principal din cauza precipitațiilor scăzute. Însă războiul civil care a erupt în regiunea Tigray anul trecut a intensificat profund suferința din zonă.

Noul studiu nu a examinat impactul conflictului însă un raport recent al ONU afirmă că peste 5 milioane de persoane din regiune au nevoie urgent de alimente, o mare parte din acestea confruntându-se deja cu foametea.

„Această criză severă a fost provocată de efectele în cascadă ale conflictului, printre ele numărându-se strămutări ale populațiilor, restricții privind deplasarea, acces limitat la ajutoare umanitare, pierderi de recolte și bunuri necesare pentru asigurarea traiului”, a afirmat un înalt oficial al ONU.

Pe lângă toate acestea este prognozat că seceta din Etiopia va continua și anul acesta.


FOTO: Jam Press-Michele Martinelli / Splash / Profimedia

Alți factori care afectează foametea

Cercetătorii au analizat și o a treia posibilă cauză pentru foamete: lăcustele.

Din nou, deloc surprinzător, aceștia au descoperit că lăcustele afectează în unii ani siguranța alimentară prin afectarea pădurilor și a recoltelor - însă nu la o scară suficient de mare pentru a putea explica creșterea foametei în perioada studiată.

Oamenii de știință au mai studiat și un ultim factor: dacă secetele au contribuit direct la escaladarea violențelor armate, ducând astfel la și mai multă foamete.

Unul dintre autorii studiului, climatologul britanic Richard Seager, analizase anterior acest subiect și a publicat în 2015 un studiu amplu citat care argumentează că unul dintre factorii care au dus la izbucnirea războiului civil din Siria a fost o secetă de mai mulți ani care i-a făcut pe oameni să își abandoneze pământurile și să se îndrepte către orașe.

Însă acesta nu pare să fie cazul pentru țările africane, afirmă Seager.

„Nu am găsit nicio corelație sistematică între secetă și frecvența conflictelor sau numărul de decese cauzate de acestea.


FOTO: Eye Ubiquitous / Alamy / Profimedia Images

Secetele au un început și sfârșit clar

Deși conflictele armate au fost factorul predominant care a provocat foametea în unele țări africane, nici altele nu au scăpat complet de violențele care pot perturba lanțurile de producție și distribuție.

De exemplu, Mali a fost în ultimul deceniu ținta unor atacuri periodice realizate de insurgenți separatiști sau islamiști care au reușit ocazional să cucerească orașe întregi.

Iar Burkina Faso, în trecut una dintre cele mai pașnice țări de pe continentul african, a fost afectată începând cu 2015 de sute de atacuri ale unor rebeli și jihadiști. Un atac recent din luna iunie a acestui an a dus la masacrarea a peste 100 de persoane dintr-o așezare din mediul rural.

„Mesajul general este că, dacă vrem să prezicem și gestionăm crizele alimentare, trebuie să acordăm atenție conflictelor, ceea ce poate fi foarte complicat, și să nu ne uităm doar la lucrurile ușor de identificat ca seceta”, susține Anderson.

„Secetele au un început și sfârșit clar. Dar există tot felul de violențe și, în majoritatea timpului, nu există un început și sfârșit clar al acestora”, subliniază cercetătorul.

Sursă: SciTechDaily

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă