RAPORT alarmant: România înregistrează un influx substanțial de deșeuri de plastic din state UE / Acestea sunt adesea aruncate la groapa de gunoi și arse, emanând gaze toxice

2 săptămâni in urmă 15

„România, în special, înregistrează deja un influx substanțial de deșeuri de plastic din state UE, în ciuda faptului că are a doua cea mai slabă capacitate de reciclare din Europa”, se arată într-un raport publicat de Global Initiative Against Transnational Organised Crime (GITOC), citat de Euronews. Instituțiile de protecție a mediului și specialiștii din industrie consideră că Europa de Est, și mai exact România și Bulgaria, ar putea deveni următoarea mare groapă de gunoi. Multora dintre țările destinatare le lipsește capacitatea de procesare a deșeurilor de plastic, care sfârșesc adesea aruncate la groapa de gunoi sau arse – emanând gaze toxice.

Deșeurile de plastic reprezintă o problemă care îi preocupă mult pe cei mai mulți consumatori europeni. Suntem toți conștienți de omniprezența produselor din plastic și am văzut fotografiile înfiorătoare cu deșerturile de plastic. Dar știm care e legătura nevăzută dintre cele două aspecte?

Un nou raport publicat de Global Initiative Against Transnational Organised Crime (GITOC) a dezvăluit un substrat infracțional al fluxurilor de deșeuri de plastic. Nedeclararea sau declararea falsă a deșeurilor periculoase ori mixte, spălarea de bani, infracțiunile financiare și corupția se numără printre delictele comise în procesul de transportare a acestor deșeuri pe tot cuprinsul lumii.

Abordarea noastră de tip „nu le văd – nu știu” le permite grupurilor de crimă organizată să profite în întuneric. GITOC a descoperit probe că unele grupări poli-infracționale implicate în traficul de droguri și prostituție încep să se implice și în economia deșeurilor de plastic, în vreme ce firmele de reciclare sunt acuzate de implicare în traficul cu oameni și sclavia modernă.

Fluxurile ilicite sunt doar o picătură de gunoi într-un ocean de poluare. La nivel global se reciclează mai puțin de 20% din plasticul produs. Se estimează că UE produce anual 53 de milioane de tone de deșeuri de plastic – cu mult peste capacitatea ei de procesare. /…/

Care este substratul infracțional al deșeurilor de plastic?

Expedierea deșeurilor de plastic pe mare în toată lumea e o afacere foarte profitabilă; se estimează că numai valoarea pieței plasticului reciclat va atinge în 2022 50,4 miliarde de dolari.

Nici nu-i de mirare atunci, afirmă GITOC, că infractorii vor să profite de o ocazie de afaceri în creștere. Cu rute atât de lungi și cu plasticul trecând prin atâtea mâini, activitatea ilicită poate lua multe forme.

Intermediarii care fac legătura între companii și furnizorii de deșeuri sunt „infractorii-cheie”. Ei aranjează expedierea deșeurilor de plastic interzise în țări incapabile să le proceseze, explică raportul, și pot declara o destinație falsă a transporturilor. Dar și funcționarii corupți din porturi au un rol.

Amestecarea deșeurilor periculoase ori mixte cu cele „curate” creează o problemă letală pentru țările destinatare din Sudul global, precum Malaezia și Filipine. Dar muncitorii mai au de suferit și în amonte pe lanțul aprovizionării, și nu numai de pe urma infracțiunilor financiare.

Anul acesta una dintre cele mai mare companii britanice de deșeuri, Biffa Waste Management Service, a fost dată în judecată sub acuzația de trafic și sclavie modernă de către trei petenți care fuseseră aduși ilegal în țară din Polonia. Un grup de crimă organizată traficase sute de oameni pentru a munci în fabrici de reciclare, ferme și uzine, deschizând conturi bancare în numele victimelor pentru a le încasa salariile.

Depistând o conexiune infracțională neașteptată, un fost intermediar a declarat pentru GITOC că o mică firmă de deșeuri din Londra era folosită drept fațadă pentru traficul cu prostituate și droguri. Firma trimitea deșeuri de plastic unei companii-partener din Turcia, unde printre deșeuri erau ascunse cocaină și alte droguri, după care transportul pleca mai departe.

Cine suferă cel mai mult de pe urma deșeurilor ilegale de plastic?

Avem de-a face cu un „efect de domino”, a declarat pentru Euronews Virginia Comolli, autoarea raportului. Cum unele țări destinatare precum China au început să refuze mareea de plastic, „activitățile ilicite sunt mutate în alte zone unde problema e mai puțin conștientizată, poliția e mai slabă și există mai puțină voință politică de a interveni”.

Instituțiile de protecție a mediului și specialiștii din industrie consideră că Europa de Est, și mai exact România și Bulgaria, ar putea deveni următoarea mare groapă de gunoi. „România, în special, înregistrează deja un influx substanțial de deșeuri de plastic din state UE, în ciuda faptului că are a doua cea mai slabă capacitate de reciclare din Europa”, afirmă raportul.

Însă Asia rămâne principala destinație a fluxurilor internaționale ilicite de deșeuri de plastic. Interdicția de import adoptată de unele state asiatice a redirecționat fluxurile spre Laos și Myanmar, unde dezbaterea pe această temă abia acum începe. /…/

Multora dintre țările destinatare le lipsește capacitatea de procesare a deșeurilor de plastic, care sfârșesc adesea aruncate la groapa de gunoi sau arse – emanând gaze toxice. „Sunt oameni care trăiesc înconjurați de aceste deșeuri nocive și inspiră gazele, consumă alimentele [contaminate cu toxine]”, a declarat Comolli. „E groaznic, e sfâșietor.”

Ce putem face pentru a combate deșeurile ilicite de plastic?

Conform legislației UE, doar „deșeurile de plastic curate” pot fi exportate în exteriorul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), și numai după ce sunt autorizate atât de expeditor cât și de destinatar.
Comisia Europeană intenționează să adopte norme și mai stricte printr-o „reformă majoră” a regulilor privind toate transporturile de deșeuri, anunțată pentru 17 noiembrie, a declarat o sursă oficială.
Însă, fără oprirea mareei producției de plastic – și suplimentarea capacității de reciclare a Europei -, e greu de întrezărit sfârșitul acestei probleme numite, într-o accepțiune mai largă, „colonialismul deșeurilor”. /…/

Sursa Foto: Euronews/ Rador/ Traducere: Andrei Suba

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă