Propaganda antisindicate în România: partidele, grupurile de Facebook și media cu o agendă în demonizarea sindicatelor

2 săptămâni in urmă 22


Cercetător care studiază sistematic dezinformarea pe rețelele sociale - ea este cea care a scos la iveală liniile de forță ale propagandei corona-conspiraționistă pe Facebook -, Adina Marincea a analizat cum se poartă pe internet atacul asupra unuia dintre pilonii democrației: sindicatele. 


Partea I - Ce vorbesc aleșii despre sindicate? Analiza stenogramelor din ParlamentPartea II - Rețelele online de propagandă antisindicate și partidele din spatele lor

Partea I - Ce vorbesc aleșii despre sindicate? Analiza stenogramelor din Parlament


România a simțit, în ultima vreme, forța protestelor sindicale. 2021 a fost marcat de ele. Ce se poate întâmpla mai departe, în noul an? 


Am avut, în prima parte a anului trecut, cel puțin un protest sindical săptămânal, dacă nu chiar mai multe. Am avut pichetările SANITAS, Caravanele Cartel ALFA, greva spontană de la Astra RAIL, greva spontană și protestele din cadrul Ministerului Sportului și Tineretului. 


Proteste: de la personalul din sindicate la cel din educație


Am încheiat anul tot cu un val de proteste. Protestele din sănătate, ținute de SANITAS, Solidaritatea Sanitară cu un protest online de câteva luni, cele din educație, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Alma Mater și Federația Spiru Haret. Polițiștii au ieșit și ei în stradă, iar greva CFR-iștilor a lăsat ceva lume în câmp, la propriu, înaintea sărbătorilor.


Radu Stochița, lucrător pe comunicare în cadrul Cartel ALFA și student internațional în cadrul Bowdoin College (Maine, SUA), care a urmărit și scris despre protestele sindicale din 2021, crede că noul guvern condus de Nicolae Ciucă se arată mai temperat decât predecesorul său. E mai dispus la concesii și negocieri. 


Când sindicatele sunt văzute ca dușmanii statului


Sorin Grindeanu | Foto: Hepta

Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a acordat CFR-iștilor o majorare salarială după recenta grevă. În timp ce fostului premier Florin Cîțu, protestele „i-au atras interesul doar atât cât să le spună că în timpul mandatului său nu va exista o mineriadă. În ochii lui Cîțu, o mișcare de protest înseamna obligatoriu un atac asupra statului. În ochii politicienilor, sindicatele sunt acolo, dar foarte rar cineva le înțelege rolul”, spune Radu Stochița.


Imaginea pe care a promovat-o guvernul Cîțu despre sindicaliști și-a lăsat amprenta în mentalul colectiv, și asta pentru că a întărit imaginea de mult pătată a sindicatelor. Deși acestea joacă un rol fundamental în protejarea intereselor lucrătoarelor și lucrătorilor, lipsa unei educații sindicale și campaniile media care portretizează nu tocmai favorabil sindicaliștii au alimentat stereotipurile negative la adresa lor, crede Stochița: 


„Prima dată când am auzit despre sindicate a fost în urmă cu vreo 10 ani, când mama mea îmi povestea de cotizația pe care trebuie să o plătească”.


În acel moment, îmi amintesc că rulau și anumite emisiuni la televizor în care sindicatele erau acuzate că sunt instituții corupte, de tip mafiot, care funcționează doar pentru propriile interese.

Radu Stoichiță, specialist pe comunicare în Cartel ALFA:

„În mintea mea părea oarecum logic, deoarece atribuiam cuvântului sindicat acea imagine pe care o întâlneam în filmele americane cu traficanții de droguri. Dacă acei traficanți sindicaliști își vedeau interesele proprii, atunci și ai noștri sindicaliști făceau același lucru, doar că fără droguri. Cam așa vedeam lucrurile”, își amintește Stoichiță.


„Sindicatele Ciumei Roșii au scos capul!”


Astfel de asocieri încă circulă, îndeosebi în mediile online, și ne formează percepțiile despre activitatea și integritatea sindicaliștilor. Imaginea liderului de sindicat corupt e promovată și cultural, prin asocieri cu personaje devenite celebre, subiecte de filme și romane. Un astfel de exemplu este liderul sindicalist american Jimmy Hoffa, devenit un simbol al corupției în toată lumea. 


La începutul protestelor din 2021 în România, un website de știri alternative titra „Sindicatele Ciumei Roșii au scos capul! În SUA, i-am trimis la pușcărie pe Hoffa și alții ca el” (Podul.ro). Articol cu aproape 20.000 vizualizări și 300 distribuiri pe rețelele sociale, în care autorul compara crima cu greva la metrou: „În România, să spui «sindicat» are, pentru mine, aceeași semnificație ca termenul de «sindicat al crimei», «crime syndicat» - o denumire a organizațiilor de tip mafiot de aici, din SUA. În România, nu te împușcă pe stradă sau nu-ți pun bombe sub mașină, dar îți blochează activități esențiale - metroul, șoselele, transportul în comun... - ceea ce este la fel de criminal”.


Astfel de stereotipuri puternic negative delegitimează întreaga mișcare sindicală și revendicările adesea legitime sindicaliștilor și angajaților care își cer drepturile. 


Putem vorbi în România de o propagandă susținută antisindicate, și dacă da, cum este ea construită? Cine o alimentează și cui îi servește ea? Iar pe cealaltă parte a baricadei, a mai rămas cineva care să susțină interesele sindicale? La aceste întrebări încercăm să răspundem în continuare.


Ce spun aleșii despre sindicate? O analiză a stenogramelor din Parlament

Am căutat în stenogramele şedinţelor din Parlament cine şi ce a vorbit despre sindicate în perioada 1 ianuarie 2020 - 19 aprilie 2021. Ce am aflat, pe scurt:


Activitatea sindicală e o preocupare mai degrabă marginală pentru parlamentari. Pe tot parcursul lui 2020 au fost referiri la sindicate sau activitatea sindicală în 24 de intervenții. În 2021, când protestele s-au întețit, și interesul pentru sindicate s-a dublat, ajungând la 59 de mențiuni în Parlament. Fie că vorbim de declaraţii politice, întrebări și interpelări, moţiuni sau dezbateri în plen.   Majoritatea referirilor au fost mai degrabă generice, sindicatele fiind invocate adesea doar cu miza de legitimare a propriilor proiecte sau de atac între partide.Cele mai preocupate de tema sindicatelor sunt PSD şi USR, cu poziţionări diametral opuse. PSD e singurul partid care pare că aduce consecvent în discuţie interesele sindicatelor și nevoia de dialog (deşi adesea doar pentru a critica fosta guvernare de dreapta). USR e mai degrabă critic, ostil liderilor sindicali - pe care îi acuză de corupţie. PNL menționează mai mult generic sindicatele, fie că au discutat sau că vor să discute cu ele. PNL a avut și intervenții critice la adresa lor în 2021, în timp ce anul anterior interesul era aproape zero. AUR preia atât discursul PSD, cât și al dreptei, adăugând note naționaliste și uneori conspiraționiste.Propaganda antisindicală din partea USR e vizibilă atât în presă şi pe social media, cât şi în Parlament, mai ales în 2021.

PSD atacă dreapta prin apelul la sindicate


Cele mai multe intervenţii pe tema sindicatelor le-a avut PSD - 14 în 2020 și 29 în 2021, majoritatea menţionând consultarea cu acestea, reprezentarea doleanţelor lor sau susţinerea iniţiativelor sindicale. Atât în 2020 cât şi în 2021, deputatele PSD au amintit cu ocazia zilei de 8 martie rolul istoric pe care l-au jucat sindicatele în drepturile şi emanciparea muncitoarelor.


Cele mai multe intervenţii - 6 în 2020 și 2 în 2021 au aparţinut deputatului de Vaslui Adrian Solomon, însă nu mai puțin de 23 parlamentari PSD s-au arătat interesaţi măcar minimal de subiect în ultimii doi ani. Un exemplu de intervenţie mai consistentă pe tema sindicatelor este cea a lui Solomon din 3 iunie 2020 privind dezbaterea Proiectului de Lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională (PL-x 525/2019). 


Proiectul a fost inițiat de Solomon împreună cu alți 32 deputați PSD, cu scopul garantării unei forme de protecție minimă privind veniturile salariaților, și ulterior respins în Senat în martie 2021. 


Există și populism în apărarea sindicatelor


Despre acesta, Solomon spune în Parlament că este „o iniţiativă atât de mult aşteptată de către sindicatele din România, mai puţin, e drept, de partea patronală” și atrage atenția că „forţa sindicatelor a fost mult slăbită, contractul colectiv la nivel naţional a dispărut, nu mai există nicio posibilitate de dialog real, sincer între patronate şi sindicate”.


Declaraţii cu tendințe populiste au fost rare, dar nu absente, de tipul celei a lui Daniel-Florin GHIŢĂ.


Daniel Ghiță, deputat PSD

Vreau să apăr drepturile şi interesele muncitorilor din firmele multinaţionale, care sunt plătiţi la limita salariului minim pe economie şi cărora le sunt impuse tot felul de restricţii, inclusiv de a nu se asocia în organizaţii sindicale... Voi fi apărătorul celor mulţi şi al românilor de pretutindeni!

Declaraţie din 17 februarie 2021:

În 2021, PSD invocă și mai des sindicatele, de regulă pentru a ataca guvernul Cîțu pentru măsurile de austeritate, pentru privatizări și desființarea unor companii de stat, pentru PNRR și presupusa alocare discreționară a fondurilor și mai ales pentru lipsa dialogului și consultărilor cu sindicatele și nu numai. Prin opoziție, parlamentarii PSD țin să scoată în evidență că ei se consultă cu sindicatele, că elaborează împreună inițiative legislative sau chiar moțiunea de cenzură împotriva guvernului.


Este prima moţiune de cenzură care a fost redactată împreună cu sindicatele, cu patronatele, cu reprezentanţii mediului de afaceri, iar textul rezultat punctează motivele pentru care 70% dintre români consideră că România merge într-o direcţie greşită. Moţiune de cenzură - „România eşuată. Recordul «fantastic» al Guvernului Cîţu”. Actualul Guvern a fost surd şi orb nu doar în privinţa solicitărilor organizaţiilor sindicale, ci faţă de toate recomandările instituţiilor europene pentru îmbunătăţirea dialogului social şi a negocierilor colective. (...) Nu a surprins pe nimeni că aţi eliminat sindicatele din procesul de consultare. Urâţi sindicatele, pentru că vă atrag atenţia asupra respectării legilor. Aţi avut atacuri continue, domnule Cîţu, la adresa organizaţiilor sindicale, nedemne de un premier care doreşte să aibă anvergură europeană. Vă pasă de principiile europene doar când servesc propriilor obiective.

Lucian Romaşcanu, 23 iunie 2021:
Lucian Romașcanu, senator PSD, acum ministru al culturii | Foto: Hepta

Ce poate părea atipic în intervențiile PSD este grija purtată antreprenorilor și patronatelor, frecvent menționate alături de sindicate. 


Anticorupția, ca discurs antisindical


USR a avut 13 intervenţii în 2020 şi 2021, fie generice fie negative sau chiar foarte ostile la adresa sindicaliştilor, acuzați de corupție. Câteva exemple:


„Ministrul Cătălin Drulă, de exemplu, a arătat că Metrorex este sugativă de bani publici, căpuşată de lideri sindicali cu conexiuni politice, în timp ce ministrul Claudiu Năsui a instituit o politică de transparenţă totală în Ministerul Economiei” - deputat Mihai-Laurenţiu Polițeanu în Sedinta Camerei Deputaților din 10 martie 2021.


Cătălin Drulă, fost ministru al transporturilor

„Ştim bine cu toţii că unul dintre marile rele care au vlăguit bugetele publice în ultimii 30 de ani au fost căpuşele conectate cu mii de fire invizibile la banii publici, căpuşe cărora le-a fost facilitat accesul la aceste surse de bani cu sprijin de la partid, în baza unor încrengături de interese care au construit reţele complexe, în care politicieni, rude de politicieni, sinecurişti de profesie, sindicalişti şi tot soiul de marionete şi-au dat mâna ca să dreneze prin diverse buzunare bani din banii ţării. Aproape în fiecare zi aflăm despre salariile fabuloase ale unor funcţionari ajunşi ca prin miracol pe poziţii de conducere, despre firme ale unor sindicalişti foarte vocali care au derulat ani la rând contracte grase cu instituţii de stat, despre licitaţii trucate, ca să câştige fix cine a trebuit, despre marionete neştiutoare angajate prin tot felul de instituţii sau despre «norocoşi» debordând de merite, «binecuvântaţi» cu poziţii bănoase în câte 4-5 consilii de administraţie” - Nicu Fălcoi - declaraţie politică intitulată „Urgenţă de gradul zero - stoparea risipei de bani publici”, şedinţa din 10 februarie 2021.


Deputatul independent Adrian Dohotaru, care s-a desprins de USR la final de 2017, cu o orientare politică mai degrabă spre stânga, a avut printre puținele intervenţii pozitive pe subiect, în sprijinul angajaților. 


PNL - între apatie și antipatie sindicală 


În 2020, PNL a avut doar o intervenţie, mai degrabă neutră, în care menționa că „s-a ţinut cont de doleanţele sindicatelor”, au fost incluse şi sindicatele în discuţiile privind măsurile sociale de sprijin în contextul pandemiei. În 2021, parlamentarii PNL nu au mai putut ignora sindicatele, care au apărut în 11 dintre intervențiile lor de la tribună. Majoritatea fiind mențiuni generice, cu scop de autolegitimare, fie că a fost inițiat un dialog cu sindicatele, fie că urmează. Acest lucru vine probabil ca răspuns la protestele sindicale și la criticile lansate de PSD privind lipsa de consultare din partea partidelor de dreapta de la guvernare. 


Pe de altă parte, parlamentarii PNL și-au arătat și antipatia față de sindicate și liderii lor în câteva rânduri. Mai exact, au criticat opoziția PSD și a unuia dintre sindicate la propunerea PNL de eliminare a unor taxe, și au atacat printr-un proiect de lege ulterior adoptat în Camera Deputaților cadrul legal care permite reprezentanților sindicali din învățământ să primească salariul de profesor concomitent cu indemnizaţia de lider de sindicat. 


Cu toate acestea, deputații PNL au avut o atitudine mai puțin fățiș ostilă și un discurs mai echilibrat legat de sindicate decât colegii din USR în 2021 în Parlament. A existat chiar și o intervenție mai degrabă atipică, în care un parlamentar PNL a susținut public nevoia majorării salariului minim, invocând că „acest deziderat este asumat inclusiv la nivelul sindicatelor şi patronatelor”.


Și cu stânga, și cu dreapta, și antisistem - AUR


Parlamentarii au avut 8 intervenții în 2021, dintre care 3 îi aparțin deputatului Ringo Dămureanu. Fost lider de sindicat, despre care Libertatea scria că are o amendă penală pentru lovire și că a fost, datorită PSD, administrator la Complexul Energetic Hunedoara. Dămureanu și câțiva colegi de partid au avut în Parlament un discurs care se suprapune parțial cu cel al PSD, criticând guvernul de dreapta pentru austeritate, privatizări și refuzul sau mimarea dialogului cu sindicatele. 


Doi dintre parlamentarii AUR au interpelat guvernanții cerându-le socoteala pentru amânarea punerii în practică a unor măsuri adoptate legal (ex. stimulentele de risc). Astfel, AUR pare că se aliază retoric cu revendicările sindicatelor și cu o agendă de stânga. 


În același timp, alți deputați AUR preiau retorica anticorupție a dreptei, acuzând atât PSD, cât și guvernul Cîțu de corupție, politizare a instituțiilor publice și clientelism. Ambiguitatea ideologică este completată de poziții antivaccin, naționaliste și conspiraționiste, în care sindicatele „care mai de care finanţate din afară” sunt acuzate că au participat alături de guvern și ONG-uri la campania antivaccinare. 


Dezinteresul politicului pentru revendicările sindicatelor


Într-un an încărcat de proteste sindicale cum a fost 2021, intervențiile parlamentarilor pe subiect au fost relativ puține și superficiale. Cel mai adesea, sindicatele sunt menționate doar de dragul de-a fi: „s-a ținut cont și de doleanțele sindicatelor”, la pachet cu patronatele, sau pentru răfuiala dintre partide. 


Însă indiferent de ce se discută în Parlament, răspunsurile concrete ale parlamentarilor la protestele sindicale din ultimii doi ani arată că interesul politicului față de acestea este scăzut, crede Radu Stochița. Mai ales în fosta guvernare, unde dialogul cu sindicatele și cu oamenii muncii a fost aproape complet refuzat. Noul guvern pare până acum mai deschis la doleanțele sindicaliștilor, dar nu e încă clar în ce măsură, atrage atenția Stochița:  


„Ministrul Grindeanu a acordat CFR-iștilor mărirea de salariu și a promis investiții în infrastructura feroviară după recenta grevă. Totuși, actul acestuia trebuie înțeles și din importanța transportului feroviar și impactul pe care o grevă într-o «ramură» cheie o poate avea.”


În ediția de mâine a Libertății: Partea II - Rețelele online de propagandă antisindicate și partidele din spatele lor.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă