Primăria orașului Zlatna din Munții Apuseni a înființat un atelier de tors și dărăcit lână, cu o instalație la mâna a doua, cumpărată ”la preț de fier vechi”

1 lună in urmă 1

Primăria oraşului Zlatna (județul Alba) a cumpărat o instalaţie de dărăcit şi tors lâna, pe care a instalat-o în fostul cămin cultural din Pătrângeni, un sat aparținător. Micul atelier primește lână de la producătorii de pe Valea Ampoiului, din Apuseni, dar și din țară.

Este vorba despre o instalație foarte veche, dar funcțională, pe care primăria a plătit 15.000 de lei (aproximativ 3.000 de euro) și a pus-o în funcțiune în urmă cu aproximativ 2 luni. ”Am luat-o la preț de fier vechi”, spune primarul.

Mașinăria are instrucțiunile originale pentru protecția muncii

În prezent, acolo lucrează 3 oameni, care pot produce aproximativ 50 de kilograme de lână toarsă într-o zi de muncă.

Primarul orașului, Silviu Ponoran, spune că instalația poate procesa și lână mai aspră, obținută de la rasele crescute de ciobanii din Apuseni (țurcană, țigaie), chiar dacă lâna acestora nu este atât de vandabilă, din cauza calităților ei.

”Avem deja desfacere, avem comenzi de la mănăstiri și de la fel de fel de ateliere mici din toată țara.

Ne-a contactat recent și un producător de covoare, deocamdată facem față.

Banii obținuți se constituie în venituri la primărie. Aș fi mulțumit să putem plăti cheltuielile și salariile celor trei oameni” a spus primarul.

De asemenea, unul dintre clienți va fi și Tică Darie, un tânăr stabilit la Roșia Montană care a pus pe roate o afacere cu produse de lână, pe care le vinde în toată Europa.

”Made in Roșia Montană” vinde online produse din lână tricotate manual de cele aproximativ 35 de femei din satele Roşiei Montane și din împrejurimi, care lucrează acolo.

Primăria din Zlatna cumpără deocamdată doar lână spălată, iar aceasta este o problemă pentru micii producători.

”Cea mai mare parte a lânii românești se spală în Turcia, dar acest lucru se va schimba pentru că dorim să continuăm acest proiect pentru a ajuta comunitățile locale de la noi. Vrem să facem un proiect mai mare” a mai spus primarul.

Acesta a adăugat că instituția pe care o conduce intenționează să aplice pentru o finanțare la Ministerul Agriculturii pentru un centru de colectare și spălare a lânii, micul atelier de la Zlatna fiind doar un prim pas spre o revitalizare a acestui domeniu în zona Munților Apuseni.

Totodată primarul consideră că administrația locală va avea mai multe șanse de finanțare, în condițiile în care deja a arătat că are interes în acest domeniu.

Fermierii din România produc anual aproximativ 35-40.000 de tone de lână anual, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Cea mai mare parte a ei se aruncă. O altă parte este valorificată la preț mic. Cel mai mare cumpărător este China, care cumpără din România via Turcia, unde este anterior spălată.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă