Povestea unei biserici „călătoare”. Veche de sute de ani, din lemn, strămutată de două ori, este salvată cu ajutorul banilor europeni

1 lună in urmă 25

Un nou procedeu de restaurare, tehnica biocidării cu dioxid de carbon, este folosit în premieră în România pentru restaurarea unei biserici din lemn veche de aproape 300 de ani din județul Ialomița.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Slobozia este un lăcaș de cult cu o poveste aparte. De trei secole în interiorul ei oamenii vin să se roage. Este din lemn și este făcută cu o tehnică specială de îmbinare: aproape că nu are cuie. Cu toate aceastea, a fost strămutată de două ori.

Pentru restaurarea bisericii din lemn va fi folosită în premieră în România tehnica biocidării cu dioxid de carbon Foto: Facebook Biserica Sf. Nicolae

Inițial, ea s-a aflat în satul Poiana, o localitate din apropierea municipiului reședință de județ. La un moment dat, în vremea comuniștilor, a fost strămutată pe un deal, unde, expusă intemperiilor, risca să fie distrusă. În anul 2000, a fost mutată încă o dată. De data aceasta, a ajuns în oraș, la Slobozia.

„În anul 1775 se menționează existența unei școli în această biserică, cu doi preoți și un dascăl. În anul 1900 a fost scoasă din cult. În 1950, din păcate, acoperișul a fost frânt, din cauza unei furtuni, dar prin grija enoriașilor parohiei Poiana, a fost refăcut.  În 1979 ea a fost strămutată dintr-o parte de jos a localității Poiana și pusă pe un deal. A fost strămutată în prima fază, luată din partea de jos a localității, pusă pe un deal și apoi a fost adusă pe bucăți”, povestește preotul Roman Păun de la parohia Buna Vestire.

Cum a ajuns biserica la Slobozia

Biserica a fost ctitorită de boierul Răducan Târcă, familia sa şi moşnenii din sat în anul 1737. Lespedea de piatră din pridvorul bisericii, datând de la 1737, este cea mai veche inscripţie funerară de pe teritoriul actualului judeţ Ialomiţa.

Scoasă din cult în jurul anului 1900 şi aproape abandonată din cauza inundaţiilor în anii ’50, biserica a fost desfăcută şi mutată din satul Poiana de Jos şi reclădită pe un pinten de deal din Poiana de Sus, în anul 1979, pentru ca, în anul 2000, ea să fie strămutată la Slobozia şi resfinţită la 17 decembrie 2000.

Consiliul Judeţean Ialomiţa are acest monument istoric în proprietate publică, dobândindu-l în anul 2000, când biserica „Poiana” – aşa cum era cunoscută, după numele satului de unde provine - a fost strămutată din satul Poiana, comuna Ciulniţa, judeţul Ialomiţa (cca. 10 km) şi amplasată în parcul Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia, pe Bulevardul Matei Basarab, nr.10. Este la 120 km de Bucureşti.

„Părinte, ne-ați furat biserica!”

„Pe lateral se pot observa cinci bârne de stejar care par atipice pentru vremea respectivă, pentru că în perioada aceea bisericile erau construite din nuiele și din paiantă. Ei au avut o binecuvântare să aibă o biserică strașnică”, explică preotul Roman Păun.

Biserica de lemn „Sf.Nicolae” este parte a fenomenului „bisericilor călătoare”: lemnul pentru construcţia bisericii (stejar, specia cer) era cioplit cu barda şi securea în localităţi cu păduri de foioase (în acest caz, în zona Vâlcea), aşezate în căruţe trase de boi și apoi transportate până la locul pentru înălţărea şi construirea bisericii. Destinul a făcut ca biserica de lemn „Sf.Nicolae” să-şi continuie periplul şi după 250 de ani.

„A fost plimbată cu un folos”, spune preotul Roman Păun. „Mai vin credincioșii de la Poiana și ne mai spun, sub formă de glumă: Părinte, ne-ați furat biserica!”, povestește preotul. „Era un păcat să rămână acolo, să putrezească. Vă dați seama câtă rugăciune au adunat aceste lemne de stejar, timp de 300 de ani!” adaugă preotul. 

Restaurată cu ajutorul banilor europeni

Construit în 1737, lăcașul de cult din lemn avea nevoie de consolidare. Salvarea este posibilă cu ajutorul Uniunii Europene. Au fost accesate fonduri europene pentru consolidarea bisericii „Sfântul Nicolae” și 400 de mii de euro vin de la Bruxelles. Iar acum, cei care lucrează la reconsolidarea monumentului de arhitectură se mândresc că o tehnică revoluționară va fi folosită în premieră în România.

„A fost o perioadă când a fost acoperită cu dușumea, iar partea din față cu lespezi de piatră. Aici au rămas pe solee martorii pe care îi vedeți. Icoanele datează din secolele XVIII-XIX, icoanele împărătești, care acum sunt la restaurare, sunt în total 27 de icoane care se află în restaurare. Bolta este acoperită de o pânză pictată de artistul Ion Nicodim în anul 2001 și acum - cu ajutorul acestui proiect de restaurare - a fost refăcută, restaurată pictura și icoanele urmează să fie restaurate și să bucure biserica noastră”, detaliază preotul.

„Este important că a fost activat acest program european, pentru faptul că lucrările sunt costisitoare la un astfel de monument istoric și cu greu se putea face o astfel de restaurare. Era imperios necesar, întrucât șița a început să se degradeze și a fost schimbată în totalitate. Acum a urmat un element de biocidare, prin dioxid de carbon, și nădăjduim că lemnul va fi mult mai trainic, după aceea se va face o amenajare și pe exterior, consolidarea pereților și o amenajare exterioară plăcută, care să scoată în evidență această frumusețe a monumentului istoric”, explică preotul Roman Păun.

Un nou procedeu de restaurare

Adrian Stroe, șeful serviciului „Patrimoniu” de la Muzeul Național al Agriculturii, subliniază unicitatea acestui monument: „Biserica este construită în formă de navă, dispusă pe direcția est-vest, cu cele patru elemente caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar și pereți din element din bârne de stejar, cu o lățime de 60-70 de cm și grosime de 14 cm, îmbinate printr-o tehnică de îmbinare la colțuri fără cuie. Sunt foarte puține sau deloc. A avut destul de multe evenimente nedorite, cum ar fi focul, inundații și a răzbătut în timp”. 

Oficialul este încântat că biserica va fi restaurată: „Este o investiție incomensurabilă. Noi nu ne dăm seama că suntem primii, suntem pionierii introducerii unui nou procedeu de restaurare, tehnica biocidării cu dioxid de carbon, este o premieră în România”.

Lucrările la biserica „Sf. Nicolae” din Slobozia ar urma să fie gata în 2022.

Editor : Luana Pavaluca

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă