Povestea româncei care candidează pentru un loc în Parlamentul german. „Eu nu sunt o victimă”

3 săptămâni in urmă 16

Germania își alege duminică noul Parlament federal (Bundestag), iar lupta e mai strânsă ca niciodată în ultimii ani, potrivit sondajelor de opinie. Atât creștin-democrații, social-democrații și verzii se luptă să obțină cât mai multe mandate și să dea noul cancelar al Germanei. Printre candidații la aceste alegeri se numără și Ana-Maria Trăsnea, o tânără în vârstă de 27 de ani, care a luptat în ultimele luni să ocupe un scaun în Bundestag din partea Partidului Social Democrat din Germania (SPD). Ana s-a născut în România, iar în adolescență a emigrat în Germania. Între două ședințe de campanie și alături de o ceașcă mare de cafea, aceasta a povestit pentru Digi24.ro cum și-a început cariera politică încă de pe băncile facultății, cum a trebuit să facă față episoadelor de rasism, dar și ce planuri are pentru comunitatea din sud-estul Berlinului, în eventualitatea în care va reuși să ajungă parlamentar federal în Bundestag. 

Digi24.ro: Cine este omul și politicianul Ana Maria Trăsnea și cum de s-a hotărât să facă pasul către scena mare a politicii din Germania? 

Sunt o tânără femeie care s-a născut în Piatra Neamț. Jumătate din viața mea, până la 13 ani, am trăit în România, iar de 14 ani trăiesc în Germania.

Am hotărât să candidez la aceste alegeri naționale pentru a deveni membră în Bundestag, pentru că îmi doresc ca mai mulți oameni și mai multe femei cu trecut de migrant să fie reprezentați în parlamentul federal, în așa fel încât și interesele acestor grupe de oameni să aibă recunoscute și puse pe agendă politică atât la nivel național, cât și la nivelul fiecărui land în parte. 

Sunt deja politician la nivel local din 2016. Sunt membră a social-democraților în districtul Treptow-Köpenick din Berlin și, totodată, cel mai tânăr politician la nivel local din comunitatea mea.

c15a1525-e003-4422-bcb5-d88d31fdbdfd Ana Maria Trăsnea și echipa sa de campanie, făcându-și un selfie într-o pauză scurtă în timp ce se aflau la o acțiune electorală pe teren. Sursă foto: Ana Maria Trăsnea / arhivă personală

Digi24.ro: La 13 ani v-ați mutat în Germania. Cât de greu i-a fost unui adolescente din Piața Neamț să se mute într-o altă țară și să învețe limba?

În primul rând a fost o mare dorință să mă mut și să locuiesc din nou împreună cu mama mea și sora mea, pentru că de la vârsta de 8 ani, timp de cinci ani de zile, mi-am văzut mama și tatăl de doar trei sau patru ori pe an, ei fiind divorțați.

Pentru mine a fost o dorință enormă, un vis împlinit să pot să fiu alături de mama aici în Germania. 

După ce am aflat că putem să mergem și să ne mutăm la Berlin, eu și sora mea am făcut patru luni de cursuri intensive de limba germană și vă pot spune că am avut o profesoară excelentă de limba germană, care ne-a pus baza gramaticală a limbii, dar în același timp ne-a spus că o să ne aștepte o perioadă destul de grea, în care va trebui să învățăm foarte bine vocabularul. Dacă stau bine să mă gândesc, da, în primele luni după ce am plecat din România a fost foarte greu, pentru că după cinci ore de școală în fiecare zi trebuia să mă concentrez și să-mi dau seama cum să învăț cât mai repede în așa fel încât să mă orientez aici și să fac față cererilor de la școală.

După trei luni de la mutare am început să mă descurc mai bine, însă în primul an de zile de la mutare am purtat cu mine un mic dicționar de buzunar, pe care îl foloseam ca să comunic mai bine.

La școală, colegii și profesorii s-au obișnuit și ei să aștepte un pic mai mult ca să îmi dau seama ce cerințe mi se atribuie. După doi ani nu am mai avut probleme, iar după șase ani de la mutere am început să gândesc în limba germană.

Digi24.ro: Recent ați povestit într-un interviu pentru Deutsche Welle că în școală v-ați confruntat cu episoade de rasism. Cum ați trecut peste acestea și care au fost factorii și poate oamenii care v-au ajutat să treceți cu bine prin acestea?

În primul rând vreau să vă spun că eu am fost unica străină din clasa mea, iar în școala mea cred că aproximativ 2% din totalul elevilor erau de altă naționalitate și aveau o istorie de migrant. 

De altfel, districtul în care locuiesc a avut mult timp de-a face cu structuri neonaziste, care se declarau urmașele lui Hitler. Centrala Partidului Național Socialist este la doi kilometri distanță de locul în care stau.

Se simțea această temă în societate și am experimentat-o și eu în școală. M-am confruntat cu episoade de bullying, episoade de discriminare, stereotipuri la adresa mea, pe marginea faptului că sunt româncă.

Țin minte că mulți copii îmi spuneau că au auzit de la părinților că imigranții ar veni în Germania doar pentru beneficiile sociale, fără să-și dorească și să muncească. Alții m-au întrebat dacă sunt țigancă sau săracă. Pe de altă parte m-am confruntat și cu agresiuni din partea unor colegi. Am fost și amenințată, unii m-au atacat și mi-au rupt hainele, iar alții mi-au furat lucruri. Un episod care m-a marcat și în ziua de astăzi este cum niște colegi au început să arunce cu pietre în mine în pauză.

Ana Maria Trăsnea Imagine cu Ana Maria Trăsnea când era copil. Sursă foto: Ana Maria Trăsnea / arhivă personală

Digi24.ro: Ce ați făcut în acel moment? 

M-am dus și i-am spus dirigintei ce s-a întâmplat, iar ulterior am tematizat asta cu profesorii. Nu am tăcut niciodată când mi s-au întâmplat astfel de lucruri pentru că întotdeauna îmi spuneam că  „Eu nu sunt o victimă”. Sunt aici să dau totul pentru această șansă pe care mi-a oferit-o mama, mie și surorii mele. 

În același timp, când am venit la această școală din Treptow-Köpenick, în 2007, școala mea devenit membră a unei rețele la nivel național, care se cheamă „Școli contra rasismului, școli pentru curaj”. 

De fiecare dată când mă confruntam cu un episod de rasism, încercam să vorbesc despre titlul pentru care școala mea l-a primit și ce însemnătate are. Asta m-a ambiționat mult și m-a făcut să gândesc că trebuie să vorbim despre fenomenele rasiale, despre proiectele anti-rasism, anti-discriminare. Așa am început să fac parte și să organizez tot felul de proiecte pe această temă împreună cu alți colegi activi și atenți la aceste teme.

Sistemul educațional din Germania m-a ajutat mult, atât structura de voluntariat din școala mea, cât și profesorii mei, care m-au încurajat și mi-au dat un impuls constructiv ca să vorbim despre cum să nu ignorăm aceste probleme.

Prin toate aceste proiecte am vrut să apelez la faptul că nu contează naționalitatea, ci că în primul rând suntem oameni. Iar demnitate oamenilor este de neatins. 

Digi24.ro: Vă place exercițiul reprezentării? 

Da. De mică am făcut asta. În primul an după ce m-am mutat, în clasa a VIII-a, am devenit reprezentata clasei mele în consiliul elevilor din școala mea. Apoi am devenit vicepreședinte al acestui consiliu, în clasa a IX-a. După care am participat la consiliul de reprezentare al tuturor școlilor din district, apoi am participat la alte câteva proiecte școlare internaționale de anti-discriminare. Asta m-a ajutat foarte mult să mă dezvolt. 

În primii mei șase ani am experimentat foarte mult posibilități de voluntariat și reprezentar, par prin proiectele pentru tineret în care am fost implicată am cunoscut și alți oameni care erau deschiși la minte, oameni care erau solidari și oameni care lucrau pentru drepturile tinerilor. 

833e7f47-b1f6-47e3-bcdf-04189ba84ae6 Ana Maria Trăsnea și doi membri ai echipei sale, pozând într-o barcă pentru campania electorală. Sursă foto: Ana Maria Trăsnea / arhivă personală

Digi24.ro: Să facem un exercițiu de imaginație. Să spunem că aveți în față ambele sisteme educaționale, din România și din Germania. Având în vedere că ați interacționat cu amândouă, ce ați schimba la unul sau la celălalt, inspirându-vă din cele două?

Înainte de a face orice comparație, vă rog să înțelegeți că contează și durata de timp în care am locuit în România. Nu am experiența liceului în România, pentru că am plecat în Germania după clasa a VI-a.

Pot spune că m-am format educațional în Germania, pentru că aici am făcut liceul și studiile universitare. Însă, un lucru important este că în România am primit baza educațională și am fost formată să învăț foarte mult și foarte amplu. Numai că atunci când am ajuns în Germania mi s-a spus:  „ok, este impresionant cât de mult știi și cât de mult ai învățat, dar care este opinia ta critică despre acest text? Ești de acord cu autorul sau autoarea?” Iar acest principiu pentru mine a fost revoluționar. M-a impresionat.

Ce îmi place foarte mult la sistemul de învățământ german este că se promovează foarte mult educația civică și educația civică. Elevii învață cum funcționează sistemul politic și cum pot ei participa, din rolul lor de cetățeni, la procesele democratice.

De exemplu, adolescenții află cu au dreptul la vot în alegerile locale de la vârsta de 16 ani și pot să decidă în districtul lor cine va deveni primar sau primăriță. Chestiile astea le înveți la școală, în ora de politică sau în ora de istorie. Iar atunci când vorbesc cu foști colegi din România, îmi spun că ei nu au fost învățați astfel de lucruri. 

Un element comun al ambelor sisteme este că se pune accentul pe studiul limbilor străine și asta la o calitate foarte bună.

Dacă e să vorbim despre o chestiune pe care Germania ar putea să o învețe de la România și să o aplice în sistemul de educație, aceasta este este centralizarea.

Germania Este un stat federal și nu sunt aceleași standarde în Berlin precum sunt în Bavaria. Politica educațională diferă în fiecare land. În schimb, în România sistemul este centralizat și mi se pare uneori că uneori asta aduce un avantaj. 

La momentul de față, în Germania se dezbate tema centralizării sistemului de educație. Eu personal cred că ar fi benefică această implementare. 

Digi24.ro: La ce vârstă ați intrat în politică și de ce ați ales partidul social democrat german (SPD)?

Am intrat în SPD la 19 ani, după șase în ani în care am fost implicată în acțiuni civice și de voluntariat. Am făcut acest pas, pentru că ajunsesem la un punct în care îmi doream nu doar să organizez, ci și să decid în ce direcție se duc resursele comunității în care locuiesc și spre ce domenii.

b1e9b4d6-049c-4d89-a10d-0957e5e21cfb Imaginea oficială de pe afișele electorale cu Ana Maria Trăsnea, candidata SPD în districtul Treptow-Köpenick din Berlin. Sursă foto: Ana Maria Trăsnea / arhivă personală

Timp de trei ani am organizat cel mai mare program de participare civică pentru tinerii din districtul meu, care aduna între 60 și 100 de participanți la fiecare ediție. Dar în fiecare an trebuia să depunem o cerere la primărie ca să vedem dacă vom primi din nou finanțarea de 18.000 de euro pentru ediția din următorul an. La 19 ani am zis: „ok, îmi doresc să fiu de partea cealaltă a mesei, ca să pot să decid eu pentru tinerii de aici ca aceste programe să fie finanțate”. 

Am ales să intru într-un partid social democrat pentru că are de-a face cu experiențele mele din vremea copilăriei. Eu am experimentat de mică lipsa de dreptate socială. 

M-am uitat să văd care partid are cel mai mult în vedere această temă și promovează un parcurs personal pe scara socială prin educație, propriile tale talente și fără să conteze ce statut are familia ta și am ales să devin parte a social-democraților germani. 

Digi24.ro: Locuiți la sud-estul Berlinului și candidați tot acolo, în districtul Treptow-Köpenick. Ce s-a schimbat în acel loc în acești 14 ani de când trăiți acolo? Și mai ales, ce vreți să schimbați dumneavoastră prin candidatură în Parlamentul federal al Germaniei?

Treptow-Köpenick este un loc în care generațiile mai în vârstă și generațiile tinere pot să trăiească liniștite împreună. Avem mult pădure, un râu, multă natură, avem spații de joacă pentru copii, spații pentru tineri, centre de îngrijire a bătrânilor sau centre de cultură. Calitatea vieții este foarte bună aici. 

Ce s-a schimbat remarcabil în ultimii 16 ani este diversitatea populației și, de asemenea, angajamentul oamenilor pentru democrație. Acum nu mai există locuri în care să se întâlnească neonaziștii. Înainte, până în 2015, existau două baruri în care aceștia se strângeau și puteai să ai norocul” să te întâmpine cineva cu o armă. În zonele din jurul acestor localuri nu prea circulau migranții, pentru că le era frică de reacția indivizilor care se declarau neonaziști.

Eu candidez pentru un loc în Parlamentul federal, deoarece mă angajez să se combată sărăcia copiilor. De aceea, împreună cu partidul din care fac parte și candidatul nostru la funcția de cancelar, Olaf Scholz, luptăm pentru o alocație financiară lunară a copiilor, care să fie disponibilă în funcție de ce venituri au familiile acestora. Statul ar urma să suplimenteze veniturile copiilor care provin din medii și familii mai sărace.

Lupt de asemenea pentru participarea politică a generațiilor tinere și ca acestea să fie mai bine auzite, iar interesele lor să fie mai bine luate în considerare atunci când de adoptă decizii politice. Vrem ca dreptul de vot să fie scăzut de la 18 ani la 16 ani pentru toate rândurile de alegeri, în așa fel încât politicienii să se interese mai mult de interesele tinerilor. 

De asemenea, noi social-democrații vrem să ridicăm salariul minim de la 8 euro pe oră la 12 euro pe oră, în așa fel încât oamenii care muncesc pe acest salariu să poată să trăiască în demnitate și acesta să fie un început.

Îmi mai doresc să promovez modernizarea districtului meu. În trecut, Treptow-Köpenick a fost un loc industrial cu multe fabrici, dar în ultimii 30 de ani s-au dezvoltat foarte multe companii tehnologice. Apropo, în timpul campaniei am întâlnit și savanți români care lucrează în cadrul acestor companii.

Eu cred că pentru ca noile tehnologicii să fie promovate și integrată în politica de tranziție ecologică este nevoie de investiții. Investiții de la bugetul național.

04979bee-166f-4f39-92ae-9d3d6b3738bf Ana Maria Trăsnea vorbește la o manifestație electorală alături de Olaf Scholz, candidatul SPD la funcția de cancelar al Germaniei. Sursă foto: Ana Maria Trăsnea / arhivă personală

Digi24.ro: În programul dumneavoastră de campanie aveți în vedere și programe pentru stoparea bullying-ului și agresiunilor rasiste în școli, dar și ajutorarea migranților care se confruntă cu astfel de fenomene?

SPD are un program național care se cheamă  „a trăi democrația”, iar acesta este un proiect prin care și districtul meu a obținut ajutor financiar pentru promovarea culturii democratice. Pe agenda mea politică se află, de asemenea, planul de a iniția o lege prin care resursele acestui program să fie alocate pe termen nelimitat, nu doar pe o durată de cinci ani, cum se întâmplă în prezent. Asta ar ajuta foarte mult ca în școli și comunități să fie susținute programele anti-rasiale. 

Digi24.ro: Cum vedeți actuala relație dintre București și Berlin, dar și ce s-ar putea schimba în actuala relație dintre statele membre ale UE? 

Trebuie să vă spun că îmi sunt cunoscute varii programe din Bundestag și serviciile parlamentare unde, de exemplu, se întâlnesc parlamentari din România cu parlamentarii noștri federali și lucrează pe mai multe teme, cum ar fi economia, drepturile omului sau drepturile sociale.

Contează însă foarte mult cine va primi responsabilitatea de a gestiona un astfel de grup de lucru după alegeri.

În 2019 am fost la un Congres european în București, unde am întâlnit mai mulți politicieni din România cu care am vorbit despre politica financiară și politica de investiții, dar și cum se poate coopera mai mult în sensul ăsta între Germania și România, ținându-se însă cont de faptul că Germania are o altă forță de negociere față de România și a avut alte condiții să se dezvolte față de statele care se află încă în transofrmare și au aderat, prin comparație, destul de curând la Uniunea Europeană. 

Cred că e necesar ca aceste state să aibă șansa să se dezvolte și să-și mărească puterea economică, pentru a primi credite atractive pentru investiții.

Noi social-democrații spunem că trebuie să vedem cum facem un fond comun al UE, în așa fel încât să putem implementate în toate statele membre un venit minim garantat compatibil cu standardele acestor țări.

În cazul în care ar exista probleme, acest fond ar trebui centralizat, iar alte state mai dezvoltate, care ar putea să le ajute pe cele mai puțin dezvoltate, să contribuie cu investiți.

Nu trebuie să permitem să avem o Europă care se dezvoltă în  mai multe viteze. Trebuie să vedem cum facem ca UE să nu fie doar o uniune economică a statelor, ci și o uniune cu un program mai aplicat, de asemenea, de politică socială. Trebuie să ridicăm standardele de viață peste tot unde putem. 

Digi24.ro: Alegerile la care participați au o simbolistică aparte, pentru că sunt primele post-Angela Merkel. Cum credeți că se va schimba politica germană fără actualul cancelar? V-a influențat în cariera dumneavoastră politică?

Eu de când locuiesc în Germania cunosc această țară doar sub guvernarea Angelei Merkel. Am tot respectul pentru munca pe care a făcut-o, dar pe de altă parte, deși este o femeie puternică și a stabilizat Germania pentru mult timp, în același timp nu a reușit să rezolve inegalitatea dintre femei și bărbați.

Mulți ani a existat o diferență de 21% între salariile bărbaților și femeilor cu aceeași calificare, ceea ce pentru mine este de neacceptat.

Sunt încă probleme în ceea ce privește raportul inegal în societate între femei și bărbați și mi-aș fi dorit ca din poziția ei de femeie cancelar, Angela Merkel să promoveze pro-activ drepturile femeilor și să combată discriminarea pe bază de sex, care există. Și nu există doar în lumea profesională. Există multe cazuri de violență domestică sau violență sexuală la adresa femeilor. Eu mi-aș fi dorit de la doamna Merkel o politică mai progresivă, mai feministă în direcția asta.

b4054598-cd0f-4018-a219-848f908462db Ana Maria Trăsnea și alși doi membri ai SPD din Berlin, pregătind o acțiune de campanie. Sursă foto: Ana Maria Trăsnea / arhivă personală

Digi24.ro: Există în viața dumneavoastră cineva care v-a fost model? Care v-a învățat să faceți față greutăților vieții?

Absolut. Vin dintr-o familie de luptători. Mama și mătușa m-au inspirat mereu. Mama mi-a spus mereu că trebuie să lupt și să îmi câștig respectul prin propria muncă și propriile merite, iar mătușa mea, care locuiește în România, m-a susținut mereu în tot ceea ce am vrut să fac și m-a învățat să rămân integră, spunându-mi că nu întotdeauna este vorba doar despre a câștiga, ci de a câștiga experiență. Ele m-au învățat ce înseamnă teama și că atunci când pierzi, pierzi și frica de ceva.

Digi24.ro: Care va fi primul lucru pe care îl veți face din poziția de reprezentant al cetățenilor în parlamentul Federal?

Dacă voi fi aleasă, voi face un tur în district alături de echipa mea, în care voi merge la toți oamenii care m-au votat ca să le mulțumesc pentru încrederea pe care și-au pus-o în mine. De asemenea, îi voi întreba cum pot să-i ajut concret, pentru că mie îmi place să merg pe teren și să vorbesc cu oamenii, iar aceștia să îmi spună de ce au nevoie. Tot ceea ce ei îmi spun le iau ca pe niște teme pentru acasă și apoi încerc să îmi dau seama cum pot să vorbesc cu experți și să dezvolt o soluție. 

d7aa784a-bf51-4efa-8aff-8d9ed125ee52 Ana Maria Trăsnea, bâtând la ușa locuitorilor din districtul Treptow-Köpenick pentru a-i convinge să o voteze în alegerile din 26 septembrie. Sursă foto: Ana Maria Trăsnea / arhivă personală

Digi24.ro: La 13 ani, când a ajuns în Germania, ce voia Ana Maria Trăsnea să devină când va fi mare?

Când am plecat din Piatra Neamț voiam să devin organizatoare de evenimente, ceea ce am și ajuns să fac ca voluntar aproximativ șase ani de zile. Acum îmi doresc să am șansa de a servi poporul german în Bundestag.

Cred că cele două dorințe se aseamănă oarecum între ele, pentru că în meseria de politician înseamnă și să organizezi întâlniri cu oamenii și pentru oameni. Politica înseamnă mult management despre cum mobilizezi oamenii și cum îi câștigi pentru a-ți susține cauza.

Citește și: Ultima zi a Germaniei cu Angela Merkel. Cine va conduce după alegeri cea mai puternică economie a Europei?

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă