PNRR se semnează azi. Cristian Ghinea: „Cu criza politică pe care o avem acum, încep să am mari emoții”

4 săptămâni in urmă 21

PNRR, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, va fi semnat simbolic, azi, la Bucureşti, de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Asta înseamnă o sumă de bani nesperat de mare pentru România, pe care însă o primim dacă facem, la schimb, proiecte.

Că este loc de mai bine e limpede. Că România urmează să primească și mai mulți bani de la Uniunea Europeană este o informație cunoscută. Cum rămâne cu capacitatea noastră de a face proiecte de anvergură și de a mai simplifica legislația? Rămâne să ne răspundă timpul, doar că nici din acela nu avem prea mult.

Fostul ministru Cristian Ghinea, cel care a avut misiunea să coordoneze PNRR-ul românesc, a explicat pentru Digi24 la ce să ne aşteptăm în perioada următoare şi ce trebuie făcut ca să nu ne mai trezim cu proiecte fără cap şi coadă. El atrage atenția ca PNRR-ul s-ar putea împotmoli chiar din cauza crizei politice pe care o traversează în prezent România, iar consecințele ar putea fi dureroase.

Condiția pentru a nu se bloca tot PNRR-ul

Cristina Cileacu: Cristian Ghinea, v-ați ocupat de Planul Național de Redresare și Reziliență din partea României, care urmează să fie semnat în foarte scurt timp alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ce înseamnă această sumă de bani pentru România? Întrebarea este în ideea în care noi nu ne-am dovedit foarte competenți nici la atragerea fondurilor europene. Vom fi în stare să cheltuim toți acești bani?

Cristian Ghinea, fostul ministru pentru fonduri UE: Mecanismul este mult mai simplu decât la fondurile europene clasice, adică nu mai este un proiect pe care fiecare instituție trebuie să-l facă, să-l aprobe Comisia separat. Greul la PNRR a fost acum. Practic, PNRR-ul odată aprobat, sunt bani care merg direct în bugetul instituțiilor, în bugetul ANAF pentru digitalizare, în bugetul Ministerului Transporturilor pentru autostrăzi și aș putea continua.

Acești bani merg direct în buget, deci nu mai trebuie o nouă procedură separată. Dar - și aici este un mare „dar” - cu condiția de a livra: de a livra un număr de kilometri de autostradă făcuți, de a livra un număr de firme care sunt înregistrate la ANAF în Sistemul Electronic, de a livra un număr de școli care sunt renovate pentru eficiență energetică - și vorbim de mii de școli.

Deci, practic, dacă Guvernul României, dacă fiecare instituție nu-și face treaba și nu raportează aceste cifre o dată la șase luni, așa cum sunt în grafic, se blochează tot PNRR-ul!

Pe de o parte, este mult mai simplu, dar pe de altă parte, dacă nu îți faci treaba, poate să ajungă o problemă foarte spinoasă și în politică, dar și de viață reală. Gândiți-vă că Ministerul Transporturilor începe autostrada A7, pentru care avem finanțare. Dintr-un motiv - care ține sau nu de Ministerul Transporturilor, se blochează o nouă tranșă de bani și vreau să continui, deci va trebui să continui cu banii naționali și atunci se produce un deficit. Deci, va fi un exercițiu de implementare foarte, foarte complicat și credeți-mă, cu criza politică pe care o avem acum, încep să am mari emoții că administrația României, fără a avea o presiune politică constantă și coerentă de sus, poate să livreze.

„Nu cresc proiecte în sertar”

Cristina Cileacu: Administrația României, indiferent care a fost ea, a avut mereu această problemă, e o problemă constantă a țării, indiferent de partidul politic, dar nu aș vrea să vorbim de politică, aș vrea să vorbim despre capacitățile noastre de a face lucruri. În ce măsură toate aceste proiecte despre care vorbim chiar există, astfel încât ele să fie și finanțate?

Cristian Ghinea: În mod inegal. La autostrada pe care menționat-o, A7, noi a trebuit să dăm la Comisia Europeană pentru aprobare, pentru că nu au fost de acord de la început să aloce 3 miliarde de euro pentru autostrăzi. Este o sumă enormă și noi am spus: Nu, vrem chestia asta! Și ei au zis: Bine, atunci trebuie să-mi dați totul, de-a fir a păr, ei crezând că n-o să facem chestia asta. Și am reușit, avem studii de fezabilitate, proiectele tehnice și acum licitațiile sunt pornite. Deci, practic, dacă nu se întâmplă ceva nefericit, Ministerul Transporturilor trebuie să fie în grafic pentru a face autostrada A7.

La alte proiecte însă, într-adevăr, am dat o schiță, am dat o idee de proiect și niște indicatori, pentru că nu ai de unde să scoți proiecte de 3 miliarde de euro așa, în trei luni, nu cresc proiecte în sertar. Nici nu existau și nu exista în administrație această obișnuință de a avea proiecte de ce vrei tu să faci pentru România și apoi să cauți bani pentru ele. Că așa fac alte state: domnule, eu vreau să fac această autostradă, vreau să fac acest pod, să fac aceste școli. De unde le pot finanța? Din buget, din fonduri europene, din împrumuturi, căci asta se poate face. Nu aveam. Noi suntem obișnuiți să vedem întâi sursa de finanțare, apoi durează doi ani să faci un proiect.

Ne-a prins oarecum într-un stadiu nefericit al pregătirii acest PNRR, care a fost un instrument nou creat de Uniunea Europeană, dar am făcut față, am recuperat acolo unde s-a putut să avem proiecte concrete. Unde nu s-a putut - să avem un proces de negociere cu Comisia pe indicatori și acum urmează să se facă și proiectele.

UE ne dă, dar nu ne bagă și în traistă

Cristina Cileacu: Din punct de vedere tehnic, după ce președinta Comisiei vine și semnează acest cec, să spunem așa, pentru România, cum anume intră banii în țară? Dacă puteți să ne explicați procedurile.

Cristian Ghinea: Acesta este un moment simbolic important, dar simbolic, pentru că de facto, odată ce a trecut de „steering committee”, care este adunarea președintei Comisiei și a celor trei vicepreședinți executivi, el a fost trimis către celelalte directorate ale Comisiei, nu vor mai fi probleme. În luna octombrie, trebuie să fie aprobat de către Consiliu, de către Ecofin, formatul de miniștri de finanțe.

În următoarele două luni, Ministerul de Finanțe, Guvernul României trebuie să facă un grafic de plăți pentru următorii șase ani. Asta este o chestiune care trebuie să ia milestone-urile din PNRR negociate și să spună atașăm bani pe fiecare semestru până în 2025.

Odată făcut acest grafic financiar, se poate face prima cerere de plată, în speță  pentru prefinanțare.

Prefinanțarea intră în țară imediat - 1,9 miliarde de euro - și urmează să o cheltuim. Când o terminăm, mai cerem altă tranșă de bani sau în iulie 2022, când am făcut primele milestones. Însă am un stres pentru ce se întâmplă la 31 decembrie.

Până la 31 decembrie Guvernul României trebuie să facă ordonanța de urgență pentru circuitul financiar, care nu este ușor de făcut și trebuie să așteptăm finalizarea PNRR ca să avem cadrul legal: cum circulă banii între Banca Națională, Ministerul de Finanțe, MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) și ministerele implementatoare. Trebuie să facă, tot până la 31 decembrie, sistemul informatic al PNRR, care este similar cu „mySMIS”-ul pe care îl știți, doar că simplificat, și trebuie să mai facă codul comunicațiilor de către Ministerul Digitalizării și încă trei milestones, care sunt primele din PNRR.

Deci eu sper să nu ajungem în situația în care ne blocăm chiar de la de la prima bornă, care este la 31 decembrie anul acesta.

Prin PNRR va fi foarte greu să furi căciula

Cristina Cileacu: Pentru că filmăm prin toată țara, vedem cum sunt folosiți până acum, cum au fost folosiți până acum banii europeni din diferite surse, în principal fonduri europene. Am constatat de foarte multe ori că deși proiectele au fost puse în practică, să spunem, calitatea materialelor sau forța de muncă sau, mă rog, produsul final a rezistat doi ani după ce a fost terminat și pe urmă proiectul cade. Ne vom aștepta la același lucru? Pentru că din nou e chestiune de mentalitate. Vin foarte mulți bani, dar cum rămâne cu partea de mentalitate de schimbat, pentru ca toți banii să fie folosiți pentru proiectele pentru care sunt luați?

Cristian Ghinea: La PNRR va fi foarte greu să furi căciula, pentru că nu mai ai un fel de co-interesare între autorități și beneficiar: domn'e hai să facem, că și noi suntem interesați să închidem proiectul. Aici este o chestiune în care trebuie să livrezi, nu știu, o școală, două școli pe județ; trebuie să livrezi un număr de hectare de pădure nou plantate pe fiecare județ și se vede, adică lucrurile astea se văd, dar nu putem să excludem complet că „problemele istorice” nu ne vor ne vor afecta.

Citiți și: CTP: Suntem în situația individului care a câștigat un elefant la loterie și acum trebuie să-l bage în casă

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă