Petre Geamănu şi Eugen Preda, arestaţi preventiv pentru camătă şi şantaj. Cum ameninţau interlopii

2 luni in urmă 31

Petre Ilie, zis Petre Geamănu, şi Eugen Preda, liderul „clanului luptătorilor”, alături de alte cinci persoane, au fost arestaţi preventiv pentru acuzaţiile de camătă şi şantaj, inclusiv la adresa unor dezvoltatori imobiliari, informează Agerpres.

Tribunalul București a decis vineri ca Petre Ilie, Eugen Preda, David Onoriu-Împărăţel, Solomon Sotir, Marian Ilie, Marius Nomoloşanu, Terente Adrian Stoica să fie arestați preventiv pentru 30 de zile în dosarul în care DIICOT a făcut miercuri mai multe reţineri.

În acelaşi dosar, au fost puşi sub control judiciar Nicolae Cristescu, fost finanţator al Clubului de Fotbal Rapid Bucureşti, Radu Ilie şi Florin Ilie.

În referatul cu propunerea de arestare preventivă a interlopilor Petre Geamănu și Eugen Preda, liderul „clanului luptătorilor”, se arată cum gruparea ameninţa oamenii care refuzau să achite camăta.

În septembrie anul trecut, un dezvoltator imobiliar a făcut plângere la poliție că interlopii îi cer „600.000 de euro, cu titlu de prezumtivă datorie pentru afaceri derulate anterior cu apropiați” ai unuia dintre ei. Î

În data de 8.09.2020, l-a însoțit pe inculpatul … la întâlnirea avută loc în incinta restaurantului …, situat în com. Tărtășești, DN 7 București-Pitești nr. 355, jud. Dâmbovița, unde am fost amenințat cu acte de violență, împrejurare în care … a zis despre această persoană că este finul său și că dă bine cu briceagul în gât.

DIICOT:

Procurorii arată că membrii grupului ar fi acţionat, în principal, pentru constrângerea persoanelor potente financiar care activau în domeniul imobiliar şi evitau, pe fondul temerilor, sesizarea organelor judiciare.

„În baza unor planuri elaborate şi adaptate fiecărui caz în parte, dar aplicând, în genere, acelaşi modus operandi, membrii grupului infracţional au abordat victimele într-o manieră intimidantă, acestora fiindu-le imputată, de regulă, ‘îndrăzneala’ de a demara proiecte imobiliare fără acordul liderului grupării. Pentru a li se permite continuarea sau finalizarea lucrărilor, membrii grupării le-au pretins acestora veritabile ‘taxe de protecţie’, pentru pretinse prejudicii suferite în urma edificării imobilelor”, menţionează anchetatorii.

Constrângerea victimelor, mai susţine DIICOT, s-ar fi realizat fie prin ameninţare directă, fie prin abordarea persoanelor apropiate victimei şi transmiterea mesajelor din partea liderului grupului infracţional sau alte metode intimidante, cum ar fi urmărirea victimei sau a locuinţei acesteia, staţionarea membrilor grupului în faţa imobilelor de locuit ale acestora, deplasarea frecventă a membrilor grupului la şantierele coordonate de către victime.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă