Pe contrasens față de restul lumii? Câteva explicații pentru relaxarea din România

4 săptămâni in urmă 13

România a devenit o curiozitate în UE odată cu redeschiderea probabilă a școlilor și relaxarea măsurilor din București și alte mari orașe. În timp ce restul Europei se închide din cauza noii tulpini a coronavirusului, mult mai virală, România slăbește șurubul restricțiilor. Există câteva explicații obiective, dar și subiective pentru această situație.

În primul rând, România continuă să testeze extrem de puțin, ceea ce duce la apariția unei imagini distorsionate. G4Media.ro a scris încă din noiembrie anul trecut că România ignoră recomandările Comisiei Europene și ale OMS: testează mai puțin decât capacitatea pe care o are, nu testează masiv în focare și nu asigură accesul ușor al populației la teste. Nimic semnificativ nu s-a schimbat de atunci, chiar dacă noul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat că nici el nu crede în cifrele privind rata infectării.

În lipsa testării masive, luăm decizii în orb. Nu știm riscurile reale, nu știm cât de răspândită e noua tulpină britanică, suntem la mâna norocului. E posibilă o schimbare a parametrilor de testare, dar deocamdată guvernul Cîțu merge pe rețeta veche și ineficientă moștenită de la guvernul Orban.

Relaxarea măsurilor e cu atât mai surprinzătoare cu cât în România a apărut deja noua tulpină mult mai contagioasă, iar informațiile de până acum arată că răspândirea ei e comunitară. A fost identificată la persoane care nu au ieșit din țară. Or, experiența Marii Britanii, a Franței, Olandei și Germaniei arată cât de rapid se răspândește infecția cu această nouă versiune a coronavirusului.

Pe de altă parte, e clar că tensiunile din societate s-au acumulat și guvernul stă pe un butoi de pulbere. Șurubul strâns a dus la falimentarea a mii de firme din horeca și industria spectacolelor. Dificultățile economice s-au propagat pe orizontală, mii de oameni au rămas fără salarii sau cu veniturile micșorate serios, în economie apar blocajele economice.

Cine ignoră aceste realități face o eroare majoră. Vedem în țări pașnice precum Olanda cum nemulțumirile dau în clocot și apar manifestații violente. În Ungaria vecină, sute de patroni de restaurante se pregătesc să deschidă localurile în ciuda restricțiilor pentru că nu au primit banii promiși de guvern, la fel ca în Polonia, ba chiar și Italia.

Și în România criza mușcă serios din finanțele private și din cele publice. Măsurile de sprijin anunțate anul trecut merg greu, zeci de mii de antreprenori așteaptă încă banii promiși. Veniturile bugetare și cele ale comunităților locale sunt afectate serios de pandemie, într-un cerc vicios ce nu se mai oprește de aproape un an. Dovadă e dificultatea cu care apare proiectul de buget, supus unor presiuni uriașe din toate părțile: bani pentru combaterea pandemiei, bani pentru salarii și pensii, bani pentru eventuale investiții, bani pentru primării și consilii județene.

O altă presiune majoră e cea a părinților, copiilor și profesorilor care vor deschiderea școlilor. După aproape un an de educație online, rezultatele sunt catastrofale: mii de copii nu au acces real la cursurile online, mulți părinți care stau acasă cu copiii au veniturile diminuate serios. La asta se adaugă problemele psihologice provocate de lipsa interacțiunilor, sentimentul de inutilitate și neputință.

Adăugați la aceste considerente și teama noului guvern, unul bazat pe o coaliție fragilă și minată de neînțelegeri serioase între partide, dar și în interiorul fiecărui partid. Acest guvern nu poate gestiona încă o criză socială serioasă, așa că merge spre relaxare din inerția unor hotărâri luate anul trecut, înainte de apariția noii tulpini mult mai contagioase.

O mențiune și despre PSD, care face ce știe mai bine: joacă iar cartea iresponsabilității bugetare, alimentând protestele sindicatelor și pensionarilor față de înghețarea veniturilor la nivelul anului trecut. În perioada Dragnea, guvernele PSD succesive au crescut constant deficitul bugetar prin măsuri populiste care să anestezieze populația în fața loviturilor date justiției. Așa a ajuns România să intre în procedura de deficit excesiv, tocmai pentru a finanța cheltuielile făcute de Dragnea, Dăncilă, Vâlcov și Teodorovici. Acum, același PSD pune paie pe focul nemulțumirilor și, de mână cu șefii sindicatelor, cer salarii și pensii și mai mari, într-un dispreț total față de realitatea din mediul privat, unde concedierile și falimentele sunt la ordinea zilei.

În tot acest tablou cu nuanțe dramatice trebuie menționat un proiect care merge peste așteptări: campania de vaccinare. Avem a treia rată de vaccinare din Europa, potrivit Politico, și vedem un răspuns al populației peste așteptări. Iar aparatul militaro-sanitar care gestionează campania de vaccinare are un randament cu mult peste media sistemelor publice din România.

Tocmai reușita campaniei de vaccinare arată că nu există nici o scuză pentru rata scăzută a testării, element – cheie pentru revenirea la normalitate. România are capacitatea să testeze mai mult, are logistica necesară, trebuie luată decizia rapid. Altfel, acest efort de relaxare s-ar putea să se oprească prematur, în câteva zile. Iar frustrarea în societate va crește imediat.

În concluzie, România pare iar pe contrasens. Anul trecut am ferecat școlile, când toată Europa se chinuia să le țină deschise. Acum facem invers. Anul trecut am închis restaurantele, dar am lăsat mall-urile deschise, acum deschidem tot.

Citește și:

Cât vedem din aisbergul epidemiei din România? Autoritățile recunosc că nu știu câți oameni se testează și câți raportază boala la DSP / Ce soluții avansează experții în sănătate publică Centrul European pentru Controlul Bolilor avertizează că cele trei mutații ale coronavirusului implica un risc foarte ridicat pentru Europa și că măsurile restrictive nu trebuie relaxate Încă 7 persoane confirmate cu COVID în cazul focarului de la școala unde un angajat este confirmat cu noua tulpină britanică
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă