Pacienții cu HIV/SIDA, victime ale dezinformării privind vaccinul. „Inclusiv unii medici au transmis informații false”

2 săptămâni in urmă 23


Un studiu făcut în rândul persoanelor cu HIV/SIDA din România arată că mai puțin de 42% dintre participanți s-au vaccinat împotriva COVID-19. Procentul este similar cu ceea ce se întâmplă în rândul populației generale, dar fiind vorba de persoane vulnerabile, efectele pot fi mai grave. 


Discutând cu medici, pacienți și activiști, Libertatea a aflat că printre cauzele care au contribuit la reticența față de vaccin au fost dezinformări specifice care au circulat printre pacienții cu HIV, cuplate cu neîncrederea generală în sistemul medical și cu faptul că relația pacienților cu medicii lor curanți a fost afectată de pandemie. 


Aproape 42% dintre pacienții cu HIV/SIDA care au participat la un studiu realizat de Fundația Baylor Marea Neagră s-au vaccinat împotriva COVID-19, arată rezultatele cercetării publicate săptămâna trecută. Fundația oferă servicii medicale persoanelor cu HIV/SIDA din regiunea Dobrogea. 


Cel mai frecvent motiv pentru refuzul vaccinului este frica de vaccin în sine (54,65%), urmat de convingerea că COVID-19 nu este o boală gravă (21%) și convingerea că persoana chestionată nu se poate infecta (7%).


„40% e cam dezamăgitor”, spune Alexandru Țanțu, persoană care trăiește cu HIV și activist pentru drepturile pacienților cu HIV. 


Alexandru nu se aștepta ca acești pacienți să fie atât de reticenți față de vaccinul anti-COVID, având în vedere că sunt clienți fideli ai unor servicii medicale. Lună de lună, ei trebuie să meargă la spital pentru a-și primi tratamentul de care depinde viața lor, pentru că medicamentele anti-HIV nu pot fi luate din farmacie.  


Însă încrederea pacienților în medici privind tratamentul anti-HIV nu s-a transpus în încrederea că aceștia le vor face recomandările corecte pentru vaccinul anti-COVID. 


Au acceptat alte vaccinuri, nu și pe cel anti-COVID


În România trăiesc aproape 17.000 de pacienți cu HIV/SIDA. Unii dintre ei au fost infectați la finalul anilor ’80 - începutul anilor ’90, când erau bebeluși, ca urmare a unei epidemii de HIV/SIDA în centrele de copii și în maternitățile din România. 


Bucureștiul a fost atunci cel mai afectat de epidemie, urmat de Constanța, orașul-port unde activează acum Roxana Cernat, medic primar la Spitalul de Boli Infecțioase. 


Medic Roxana Cernat FOTO Agerpres

Pacienții săi cu HIV/SIDA au acceptat, de-a lungul anilor, să se vaccineze împotriva HPV, împotriva pneumococului, cu vaccinul antihepatic B, cu rezultate foarte bune, însă când vine vorba de vaccinul anti-COVID, mulți au refuzat. 


<strong>„Ceva s-a întâmplat acum și, pur și simplu, ne-am izbit de un răspuns categoric. Am pacienți care efectiv se ridicau de pe scaun și spuneau «dacă discutăm despre vaccin, am plecat»”, explică medicul.</strong>


Dezinformarea despre cum pacienții cu HIV sunt protejați împotriva COVID


Una dintre explicații este că printre pacienții cu HIV a circulat multă vreme dezinformarea că aceștia sunt protejați de infecția cu SARS-CoV-2 datorită medicamentelor anti-HIV pe care le iau în mod regulat.


„La început, schema de tratament pentru COVID era cu inhibitori de protează, de tipul Kaletra (medicament folosit în schema de tratament anti-HIV, n.r.), și au avut senzația că dacă au genul ăsta de tratament, acesta le oferă protecție și împotriva SARS-CoV-2”, spune Roxana Cernat.


Informația este falsă, precizează medicul de la Constanța.


Din contră, pacienții cu HIV pot face forme mult mai severe (ale bolii, n.r.).

Medic Roxana Cernat:

În plus, pacienții cu HIV/COVID au fost expuși acelorași dezinformări ca toți cetățenii României, în ultimii aproape doi ani. 


Medici care au perpetuat aceste dezinformări


Alexandru Țanțu trăiește cu infecția HIV de trei ani și povestește că în martie, când s-a dus să-și facă vaccinul anti-COVID la Romexpo, medicul de acolo i-a spus că medicația anti-HIV ar intra în conflict cu efectul vaccinului și că face vaccinul degeaba. 


I-a recomandat să întrerupă timp de șapte zile tratamentul cu antiretrovirale, o componentă esențială a medicației anti-HIV, dacă vrea totuși să se vaccineze împotriva COVID. Însă în administrarea medicației antiretrovirale, explică activistul de 29 de ani, prima regulă e că nu ai voie să întrerupi tratamentul nici măcar o zi. Crește riscul ca pacienții să dezvolte rezistență la substanțele respective. 


Informațiile oferite de acel medic erau false. Informat și conectat la o rețea de ONG-uri, Alexandru s-a opus recomandărilor sale. Și-a dat seama însă că mulți pacienți, care nu au resursele și accesul lui la informație, ar fi făcut stânga-mprejur și nu s-ar mai fi vaccinat. 


„Și așa persoanele seropozitive din România sunt victimele stigmatizării și ale dezinformării, ale lipsei de medicație, de servicii medicale, totul înăsprit de COVID”, spune Alexandru.


Dacă mai vine și cineva în halat alb să-mi sucească complet tot ce m-a instruit medicul meu curant, e periculos. Iar informația călătorește și se propagă ca telefonul fără fir.

Alexandru Țanțu, pacient cu HIV/SIDA:

Medicul Adrian Marinescu, directorul medical de la Institutul Matei Balș, spune că nu s-a demonstrat în niciun fel că ar fi mai multe reacții adverse în rândul pacienților cu HIV decât la cei care au alte afecțiuni sau la cetățeni, în general.


Faptul că unii medici perpetuează astfel de dezinformări legate de vaccin arată „că mesajele tip informare nu au ajuns suficient de bine și mă refer inclusiv la medici”, crede Marinescu. 


Dr. Adrian Marinescu

Pacienții nu au mai avut acces la medicii lor curanți


O altă explicație pentru rata scăzută de vaccinare e că relația persoanelor cu HIV/SIDA cu medicii lor curanți a fost puternic afectată de pandemie. Din cauza reorganizării spitalelor, acești pacienți au ajuns să fie consultați și monitorizați de alți medici infecționiști. 


„Nu prea mai aveau acces la medicul lor curant. Au introdus trei medici la camera de zi care vedeau toți pacienții, dar ei aveau relația cu medicul lor curant, care îi vede de ani buni, pe unii de 20, 30 de ani”, explică Alina Dumitriu, directorul executiv al Asociației Sens Pozitiv, care ajută pacienții cu HIV/SIDA. 


Când tratamentele cu HIV suferă întreruperi și spitalele rămân fără medicație, cum s-a întâmplat vara asta, Alina Dumitriu încearcă să găsească soluții pentru pacienți, să le facă rost de medicamente. 


Relația cu medicul curant are la bază o încredere construită în ani. Iar acea încredere e greu de reconstruit rapid cu un medic nou. 


Alina Dumitriu povestește că, la începutul anului, a fost inundată de mesaje de la sute de pacienți care îi puneau întrebări legate de vaccin. Fără acces la medicul lor curant, aceștia se bazau pe ea. 


Prin prisma activității sale, a devenit o resursă importantă pentru multe persoane cu HIV din România. Având încredere în ea, mulți i-au ascultat sfatul de a se vaccina. 


Dar o singură persoană nu are cum să suplinească un întreg sistem. 


Încrederea e cheia


Medicii infecționiști din Constanța sunt puțini și foarte solicitați în această perioadă, explică și Gabriela Murtaza, specialist în relații publice la Fundația Baylor Marea Neagră din Constanța, care lucrează cu pacienți HIV/SIDA.  


Fundația a încercat să implice mai mult psihologii în campaniile de informare pe tema vaccinului.


„În consiliere, colegii mei psihologi știu acum, datorită răspunsurilor primite în acel studiu, cum să abordeze persoanele, astfel încât mulți dintre cei indeciși sau dintre cei care refuzau vaccinul să se hotărască”, spune Murtaza. 


În plus, fundația a realizat o serie de patru filme de informare pe tema vaccinului, pentru care a invitat-o pe Rodica Mătușa, un cunoscut medic infecționist din Constanța, să li se adreseze pacienților, aceasta fiind „o figură care se bucură de încredere în rândul lor”. 


Încrederea e cuvântul-cheie. 


Alexandru spune că „încrederea în minister e la pământ, fiindcă în fiecare an au fost crize de medicație”. 


Contează informarea corectă, dar mai contează și cine conduce campania de informare, de la mic la mare, crede el. 


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă