Orașele magnet din provincie se luptă să rămână în top. Ce diferențe sunt între Cluj, Timișoara și Iași și cum concurează cu Bucureștiul

1 lună in urmă 23

Marile centre universitare din România s-au dezvoltat rapid în ultima perioadă și reprezintă o alternativă pentru București.

UrbanizeHub a realizat o comparație între principalele orașe din țara noastră și a venit cu propuneri de lecții pe care administrațiile unei zone le poate învăța de la cele din altă zonă.

„A apărut zilele trecute o dezbatere pe marginea competiției dintre Iași și Cluj, am scris și noi nu demult ceva legat de Timișoara vs Cluj și am zis să continuăm discuția despre Orașele Magnet ale României. Dar nu am vrea să discutăm despre o competiție care la prima vedere probabil înclină spre Cluj, ci să mergem pe o pantă constructivă – am vrea să venim cu propuneri cu ce poate fiecare oraș învăța de la celălalt. Și, nu, nu vom propune Iașiului sau Timișoarei să facă UNTOLD, nu vom da exemplul cultural al Clujului pentru Timișoara Capitală Culturală – chiar dacă cele trei orașe au foarte multe în comun, destinele lor sunt, și vor fi modelate de decizii individuale, pe care nu avem cum să le anticipăm. Orașele și comunitățile ce nu știu să își croiască propriul destin dau inevitabil în declin sau în caricatură. Vom veni câte trei cu trei propuneri, pentru a putea fi mai ușor de digerat, având în vedere și că suntem cu toții pe program de vară”, transmit reprezentanții UrbanizeHub.

Ce poate învăța Clujul de la Iași?

  • Mobilizarea capitalului privat local pentru regenerarea orașului

Primăria Cluj negociază cu dezvoltatorii locali implicarea în dezvoltare de infrastructură publică, dar majoritatea intervenților sunt pe scară mică (cu câteva excepții precum Iulius sau Argos) – nimic la scara și impactul zonei Palas din Iași. Bună parte a proiectelor de dezvoltare sunt ciupeli făcute pentru profit rapid nu pentru impact pe termen lung. Clujul are TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park si UNTOLD, dar probabil nu are (încă) oameni de afaceri locali care să pună suflet în transformarea orașului cum au făcut-o ieșenii de la Iulius.

  • Legătura cu America

SUA reprezintă 25% din piața globală și nici un oraș cu pretenții nu-și poate permite să nu fie bine conectat la această piață. Iași, datorită accesului mai dificil la piețele europene, pare să-și fi activat mai bine rețelele din America, și au dat lovitura când un ieșean angajat la Amazon a convins gigantul american să vină să investească în capitala Moldovei.

  • Atragerea oamenilor

Într-un context în care țările din jurul nostru au luat-o pe o pantă xenofobă, cu un discurs agresiv împotriva migrației, Iașiul pare să se fi acomodat destul de ușor la valul de migranți, parte scriptic, parte real, dinspre Moldova. Ambele orașe au o carență mare de forță de muncă, dar Iașiul, în bună parte datorită poziției geografice mai favorizante, de această dată, a fost mai abil în a atrage oameni. Mărimea contează, și un oraș cu un avantaj demografic va fi și mai atractiv pentru investitori.

Ce poate învăța Iașiul de la Cluj?

  • Definirea unui portofoliu de proiecte strategice

Toată lumea din țară știe de metroul de la Cluj. Bună parte a auzit și de trenul metropolitan și de centura metropolitană a Clujului. Unii poate au auzit de Coridorul Velo Metropolitan de-a lungul Râului Someș. Proiectul centurii metropolitane clujene a fost echipat cu benzi pentru bicicliști tot la cererea societății civile (studiul de fezabilitate este în actualizare acum) și în general se bucură de o largă susținere a clujenilor. Iașiul trebuie să iasă de asemenea, la bătaie, cu câteva proiecte strategice de anvergură (nu neapărat publice), care să anime și să implice ieșenii într-un dialog viu despre cum ar trebui să arate orașul de mâine.

  • Cooperare și coordonare

Primăria Cluj este cea mai eficientă administrație din România, conform topului UrbanizeHub lansat recent, dar puțină lume știe că Primăria colaborează foarte bine și cu Consiliul Județean Cluj (CJ Cluj este în sine cel mai performant CJ din România) și cu bună parte din primăriile din zona metropolitană. Iașiul are dezavantajul unui Consiliu Local “la cuțite”, o colaborare tot mai slabă cu nivelul județean.

  • Implicarea actorilor de la nivel local în gândirea viitorului orașului

Indiferent dacă vorbim de Bugetarea Participativă, de Centrul de Inovare și Imaginație Civică, sau de implicarea activă a experților locali în gândirea direcților strategice pentru oraș, Clujul a știut să mobilizeze foarte abil energiile și expertiza locală.

Ce poate învăța Timișoara de la Iași și Cluj?

La Iași s-au născut două inițiative civice de amploare, care au reușit să adune energiile mai multor asociații și oameni pentru a se implica în dezvoltarea sa.

Iași și Cluj s-au poziționat ca orașe în care sectorul IT reprezintă parte importantă a economiei locale. Dinamica celor două orașe este dată de sectorul IT. Atunci când ai între 20 și 30 de mii de IT-iști cum are Iașiul, acest lucru se regăsește în transformarea vieții urbane din oraș. Pentru că cei din sectorul IT sunt o categorie aparte, care au nevoie de anumite localuri, de un anumit tip de evenimente, de un anumit mod de deplasare în oraș. Lifestyle-ul acestei categorii de oameni influentează felul cum se dezvoltă orașul, iar orașul devine mai vibrant datorită lor. Timișoara s-a poziționat într-o zonă exclusiv de corporate (spre deosebire de Cluj unde se simte un puternic val de antreprenoriat), cu focus pe industria automotive, industrie unde angajații nu sunt la fel de efervescenți ca cei din IT. Poate la nivel de PIB e lângă Cluj, însă sunt mari șanse ca pe viitor parte din companiile prezente în Timișoara să migreze spre zone mai Estice.

Poate la Iași nu am văzut încă o viziune pe termen lung, însă cert e că cei din Cluj o au, iar Timișoara încă încearcă să se poziționeze la nivel de viziune. Este clar că orașul are calități neexploatate (patrimoniu, cultură) însă nu există încă o viziune clară asupra a ceea ce iși dorește Timișoara în următorii 10 ani și care sunt proiectele strategice pentru a atinge acele obiective.

Citeste si:

 ”Bucureștiul e o cocină, Clujul e un grajd”

Covasna și Ilfov sunt cele mai poluate județe din țară. Unde se respiră aerul cel mai curat din România STUDIU

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă