OFICIAL Armata Română nu a văzut pe radare avionul contrabandiștilor ucraineni, deși o patrulă a Poliției de frontieră l-a vazut cu ochiul liber și le-a atras atenția. Incidentul, pe granița UE și NATO

2 luni in urmă 37

MAPN a admis într-un răspuns pentru G4media.ro că nu a reușit să localizeze pe radare avionul contrabandiștilor ucraineni care, în data de 7 august 2021, a intrat în spațiul aerian al României pe la Vicovu de sus, Suceava, a ieșit și apoi a fost interceptat de un MIG al ucrainenilor, se arată într-un răspuns la MAPN pentru G4media.ro.

Aceasta, deși o patrulă terestră a Poliției de frontieră a văzut aeronava, iar Poliția de frontieră a anunțat Centrul de Operaţii Aeriene de la Balotești din cadrul Forțelor Aeriene Române.

În data de 7 august, ora 06.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul-de-Sus, că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România. Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune.

Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă, arată MAPN.

Potrivit unui răspuns al Poliției de Frontieră pentru europalibera.org, polițiștii au văzut și când aeronava se întorcea în Ucraina. Ei susțin că au informat partea ucraineană, fapt ce a condus la interceptarea aeronavei de către ucraineni.

În jurul orei 6.45, polițiștii de frontieră români au observat și auzit pe aceeași direcție aparatul de zbor, întorcându-se în Ucraina. În urma informării polițiștilor de frontieră români, în jurul orei 7:50, autoritățile de frontieră ucrainene au transmis că au reținut pe teritoriul lor un avion de tip AN2 și 4 persoane, care în prezent sunt suspecte pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă. În urma măsurilor luate și cercetării zonei de responsabilitate polițiștii de frontieră nu au descoperit pe teritoriul țării țigări sau alte produse de producție ucraineană”, se arată în răspunsul ITPF Sighetu Marmației.

În plus, notează Europa Liberă, în zonă sunt trei camere de termoviziune, una fixă și două mobile, dar nu ar fi fost îndreptate spre traseul aparatului.

Polițiștii de Frontieră români au informat imediat autoritățile ucrainiene când au văzut aparatul de zbor. Am făcut tot ce e posibil ca avionul respectiv să fie reținut la sol. Este un caz în cercetare, colaborăm cu Ucraina în această speță. Camerele de termoviziune nu au fost îndreptate pe traseul aparatului, de aceea nu a fost văzut”, a declarat comisarul șef Ilie Poroch, ofițerul pentru relații publice al Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava, pentru Europa Liberă.

Cum se justifică Armata

MAPN susține că ”în situaţia descrisă nu au fost întrunite criteriile legale pentru intervenţia cu aeronave militare aflate în Serviciul de Luptă Permanent – Poliţie Aeriană”, deși e greu de înțeles cum s-ar fi putut realiza analiza întrunirii acestor criterii din moment ce aeronava contrabandiștilor nici măcar nu a fost localizată de radare.

Potrivit MAPN, modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional este reglementat de Legea nr. 257 din 2001.

Potrivit articolului 8 al acestei legi, Forțele de Poliție Aeriană ar fi putut lua măsuri graduale împotriva aeronavei contrabandiștilor, însă primul pas era ”stabilirea de la sol a poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia”.

Articolul 8

Împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României Ministerul Apărării Naţionale va lua succesiv următoarele măsuri:

a) stabilirea de la sol a poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia;

b) transmiterea de la sol a informaţiilor şi dispoziţiilor către pilotul sau echipajul aeronavei, în vederea utilizării autorizate a spaţiului aerian al României;

c) interceptarea aeronavei care continuă să utilizeze neautorizat spaţiul aerian al României;

d) executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare;

e) executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare;

f) executarea focului de nimicire de către mijloacele terestre de apărare aeriană”.

Potrivit MAPN, ”supravegherea spaţiului aerian naţional, pe timp de pace, în zona frontierei de Nord a ţării noastre, se realizează cu mijloace specializate din cadrul Forţelor Aeriene Române şi a altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN). Mijloacele de radiolocaţie din dotarea Forţelor Aeriene Române, destinate supravegherii asigură, potrivit misiunii încredinţate, descoperirea şi urmărirea aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian naţional”.

Cu toate acestea, explică MAPN, aeronavele de mici dimensiuni pot scăpa radarelor. Reamintim că frontiera cu Ucraina este graniță UE și NATO.

Cu toate acestea, în funcţie de caracteristicile terenului şi condiţiile meteorologice din zona de dispunere a radarelor, a suprafeţelor de reflexie şi a caracteristicilor de zbor ale aeronavelor, pot apărea situaţii de diminuare a distanţelor şi înălţimilor de descoperire.

În situaţii particulare, pe timp de pace, evoluţia unor aeronave de mici dimensiuni şi cu suprafeţe reduse de reflexie, în proximitatea frontierei de stat poate fi dificil de detectat, pentru perioade reduse de timp şi la înălţimi de zbor foarte mici”.

MAPN susține că după acest indicident de securitate a luat măsuri ca situația să nu se mai repete.

În scopul întăririi apărării spaţiului aerian naţional şi evitării situaţiilor specificate anterior, Statul Major al Forţelor Aeriene colaborează permanent cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu prin luarea unor măsuri specifice precum: repoziţionare de radare şi reconfigurare a parametrilor de descoperire, intensificarea zborurilor de antrenament, cercetare şi observare în proximitatea frontierei de stat şi suplimentarea periodică a forţelor şi mijloacelor din serviciul de luptă pentru creşterea capacităţii de reacţie împotriva mijloacelor aeriene care evoluează la înălţimi şi viteze mici”, arată MAPN.

Nu este prima dată când radarele Poliției de frontieră și Armatei nu au funcționat

În martie 2019, 3 tone de cocaină au eșuat pe malul mării Negre la Sfântu Gheorghe. Potivit procurorilor DIICOT, radarul poliției de frontieră nu a fost funcțional din 16 martie 2019, inclusiv pe 17 martie 2019, exact când traficanții au aruncat cocaina în mare și au colectat-o din apă.

Contractul privind serviciile de mentenanță ale radarului SCOMAR, care trebuia să protejeze granița de est a UE, expirase din 2017, iar un nou contract a fost încheiat abia la sfârșitul lui 2019.

Introducerea cocainei pe teritoriul României a survenit și în condițiile unor disfuncționalităţi tehnice la sistemul SCOMAR, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză”, arată DIICOT.

Din examinarea traseului navei (…), în perioada 16.03.2019 – 18.03.2019, reiese că aceasta a navigat pe lângă țărmul vestic al Mării Negre, iar la data de 17.03.2019, în intervalul orar 12:30-14:19, nu s-a recepționat semnal A.I.S. (Automated Information System), acesta fiind intervalul de timp în care au fost aruncate în mare pachete cu droguri”.

Acest lucru s-ar explica prin faptul că radarul Poliției de frontieră era stricat, spun procurorii DIICOT.

Cu privire la disfuncționalitățile sistemului de supraveghere S.C.O.M.A.R. (Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră), în registrele de informări operative de la G.N. Sulina și Garda de Coastă Constanța figurează consemnat la data de 16.03.2019 faptul că radarele și camerele S.C.O.M.A.R. au fost oprite și faptul că despre acest aspect a fost informată conducerea (…)

S.C.O.M.A.R. are ca principal obiectiv asigurarea supravegherii frontierelor maritime românești, precum și a celor ale U.E. și constituie o componentă a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei. Atât din adresa anterior menționată, cât și din adresa (…) a M.A.I. (…), respectiv (…) a I.G.P.F. (….), rezultă că Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră nu avea obligația de a informa Ministerul Administraţiei şi Internelor cu privire la defecțiunile survenite la sistemul S.C.O.M.A.R. și că structurile teritoriale ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră achiziționează serviciile de reparații ale sistemului prin fonduri financiare de la bugetul de stat.

Din anul 2017, contractul, ce avea drept obiect serviciile de mentenanță a sistemului, a expirat, iar procedurile de licitație pentru achiziționarea acestor servicii, gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne erau încă în derulare la finele anului 2019”.

Chiar dacă radarul SCOMAR al Poliției de Frontieră era stricat exact când traficanții au aruncat cocaina în apă și au dus-o la țărm, e neclar cum vasul acestora a trecut și de radarul Armatei (NATO), amplasat cam la 100 de kilometri de coastă.

Foto: Avionul AN2 / Sursa: Obiectiv de Suceava

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă