O PERSONALITATE PE ZI: Regizorul, scenograful, actorul şi arhitectul Liviu Ciulei

1 lună in urmă 27

Complexă personalitate a teatrului românesc, dar şi internaţional, cu o carieră care include peste 20 de filme, la care a lucrat în calitate de regizor, actor sau scenarist, precum şi numeroase spectacole de teatru, unde a fost regizor, scenograf (peste 125 de spectacole) sau actor, pentru care a primit numeroase şi remarcabile premii şi distincţii, Liviu Ciulei s-a născut la Bucureşti, la 7 iulie 1923. A absolvit Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti (1943-1946) şi Facultatea de Arhitectură (1942-1949), potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române 1866-2003" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).     Victor rebengiuc, Ana Széles, Liviu Ciulei, Clody Bertola la Cannes (1965) Sursa foto: (c) http://aarc.ro/ Şi-a făcut debutul în actorie, în 1945, la Teatrul Mic, în piesa "Încătuşarea", după "Animal Kingdom", scrisă de Philip Barry, iar în 1946 a debutat la Teatrul Odeon din Capitală, jucând în rolul lui Puck în "Visul unei nopţi de vară". Deşi a debutat în film la începutul anilor '50 ca actor şi scenograf şi apoi ca regizor, teatrul a rămas principala sa preocupare şi vocaţie. În 1957, a avut debutul regizoral la Teatrul Municipal (Teatrul Bulandra), cu piesa "Omul care aduce ploaia", de Richard Nash. Director artistic al Teatrului Bulandra (1963-1974), a fost demis în urma interzicerii de către cenzura comunistă a piesei "Revizorul", scrisă de Nicolai Gogol şi montată de Lucian Pintilie, potrivit http://aarc.ro/.     Liviu Ciulei, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc si Ana Szeles, 1965, Foto: (c) AGERPRES FOTO/ARHIVA A debutat ca actor de film, în 1951, în producţia "În sat la noi", urmat de roluri în peliculele "Nepoţii gornistului" (1953), "Răsare soarele" (1954) şi "Alarmă în munţi" (1955), potrivit https://www.rador.ro/. "Am jucat în filme doar atunci când rolurile mi-au permis să fiu un actor. Mi-a plăcut rolul Manicatide, aşa cum mi-a plăcut rolul lui Mihai în Valurile Dunării, şi Klapka în Pădurea spânzuraţilor. În ceea ce priveşte scurta mea carieră de actor - şi a fost scurtă, pentru că mi-am îndreptat atenţia spre alte proiecte - am satisfacţia de a nu mă fi repetat. Deşi este destul de greu să faci acest lucru în filme", declara regizorul, potrivit http://aarc.ro/.     Liviu Ciulei si Irina Petrescu in "Valurile Dunarii" (1959) Sursa foto: (c) http://aarc.ro/ Ca arhitect a contribuit la reconstrucţia scenică a Teatrului "Lucia Sturdza-Bulandra" şi a lucrat în calitate de consilier pentru tehnica de teatru la construcţia teatrelor naţionale din Bucureşti şi din Craiova. A realizat, ca scenograf, decorurile pentru mai mult de 170 de spectacole de teatru şi operă din ţară şi din străinătate, potrivit lucrării amintite. În octombrie 2006, a primit titlul de membru de onoare al breslei arhitecţilor, acordat de Ordinul Arhitecţilor din România. A jucat, începând din 1967, pe scenele mai multor teatre din Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Olanda, Canada, Australia şi SUA (Guthrie Theatre din Mineapolis, al cărui director a fost între 1980-1985), ţară în care s-a şi stabilit. A fost distins cu "Tony Award" pentru activitatea desfăşurată la Guthrie Theatre, precum şi cu Premiul "John Houseman" pentru contribuţia adusă la dezvoltarea teatrului şi perfecţionarea tinerilor actori. Totodată, a predat regie la Columbia University din New York (1985-1989) şi a fost profesor la Universitatea din New York, Facultatea de Teatru (1989-2003).     Liviu Ciulei in rolul lui Klapka din "Padurea spanzuratilor" (1964) Sursa foto: (c) http://aarc.ro/   S-a întors în ţară după 1989, regizând o serie de piese celebre, momente de referinţă în istoria teatrului românesc: "Opera de trei parale", "Moartea lui Danton", "Macbeth", "Leonce şi Lena", "Clipe de viaţă", "O scrisoare pierdută", "Azilul de noapte", "Pescăruşul", "Furtuna", "Visul unei nopţi de vară", "Hamlet", "Şase personaje în căutarea unui autor", "Henric al IV-lea" ş.a. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra în semn de recunoaştere a meritelor sale extraordinare aduse scenei şi ecranului românesc.   I-a fost decernat Globul de Cristal, marele premiu al Festivalului de la Karlovy Vary (1960), pentru filmul "Valurile Dunării", şi mai târziu, Premiul pentru cea mai bună regie a Festivalului de Film de la Cannes (1965) pentru filmul "Pădurea spânzuraţilor" (după cunoscutul roman al lui Liviu Rebreanu), un apogeu al experienţei regizorale filmice a regizorului.   Pentru realizările sale i-au fost acordate Ordinul Muncii clasa a II-a (1964), Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) "pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice", Premiul UNITER pentru întreaga activitate (1996), Premiul de Excelenţă la Gala UNITER (2001), Marele Premiu ''Prometheus'' - Opera Omnia (2002), Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru documentarul ''Cu gânduri şi cu imagini'' (2006), Premiul pentru întreaga carieră (Festivalul Internaţional de Film B-EST, 2008), Premiul "Lux Mundi" la Gala Premiilor Radio România Cultural (2010), Premiul de Excelenţă la TIFF (2010).   În 2009, a lansat albumul ''Liviu Ciulei. Cu gândiri şi cu imagini'' (Editura lgloo Media), realizat de Liviu Ciulei împreună cu prietenul său, publicistul-dramaturg Mihail Lupu, un volum ce cuprinde schiţe de spectacole, fotografii şi însemnări ale marelui regizor de teatru şi film. A fost membru corespondent al Academiei Române din 12 martie 1992, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române 1866-2003" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). Marele regizor Liviu Ciulei a încetat din viaţă la 25 octombrie 2011, la München, în Germania. Omagii i-au fost aduse în 2012, când la Teatrul Bulandra a fost dezvelită o placă comemorativă şi i-a fost decernată in memoriam o stea în Piaţa Timpului din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă